Integrarea piețelor de capital din cadrul zonei euro ar putea oferi companiilor mecanisme esențiale pentru a menține investițiile în perioade de șocuri economice. Prin această unificare, firmele ar putea beneficia de o diversificare mai bună a surselor de finanțare și de o distribuție optimă a riscurilor. Un studiu realizat de Centrul pentru Cercetare în Politica Economică (CEPR) subliniază importanța acestui proces pentru reziliența economiei reale în fața unor crize severe.
Analiza efectuată de experți arată că sectoarele economice puternic afectate de pandemia COVID-19 au prezentat rezultate diferite în funcție de structura acționariatului. Companiile care au un acționariat concentrat în țara de origine și-au redus investițiile cu un procent de 20% mai mare față de companiile care au investitori diversificați geografic. Această diferență de performanță a început să fie vizibilă încă din anul 2020 și a continuat să se amplifice pe parcursul anului 2022.
Pe lângă reducerea investițiilor, companiile cu o concentrare ridicată a acționariatului pe piața internă au înregistrat și alte scăderi semnificative. Aceste firme au avut o scădere mai accentuată a valorii contabile a capitalurilor proprii, raportată la dimensiunea lor totală, cu un decalaj de 13% față de companiile similare. În același timp, aceste entități au suferit scăderi mai mari ale valorii de piață și au apelat mult mai puțin la finanțarea prin emisiuni de acțiuni în timpul perioadei de criză.
Structura actuală a proprietății în zona euro rămâne una predominant națională, cu o integrare transfrontalieră foarte limitată. În medie, 57% din capitalul unei companii din zona euro este deținut de investitori din aceeași țară, în timp ce investitorii din alte state membre dețin doar 9% din acțiuni. Restul de 34% din acționariat este reprezentat de investitori din afara zonei euro, o structură care nu s-a schimbat semnificativ începând cu anul 2015.
Distribuția investițiilor transfrontaliere este marcată de un dezechilibru, deoarece în țările cu acționariat autohton redus, capitalul provine în principal din afara zonei euro. Germania, Franța și Luxemburg sunt identificate ca fiind surse importante pentru deținerile transfrontaliere din interiorul zonei euro. Autorii studiului susțin că integrarea piețelor nu înseamnă doar dezvoltarea unor piețe financiare mai profunde, ci îmbunătățirea capacității economiei de a absorbi șocurile economice.
Evoluția piețelor de capital este un factor critic pentru stabilitatea economică regională, având un impact direct asupra capacității de finanțare a statelor și a companiilor. În acest context, accesul la capital extern și diversificarea investitorilor sunt elemente cheie pentru a evita vulnerabilitățile cauzate de dependența de piețele naționale. O structură de capital mai diversificată poate reduce impactul volatilității economice asupra proiectelor de investiții pe termen lung.
