Piețele bursiere de pe Wall Street și din Asia au înregistrat scăderi masive în urma alegerilor intermediare din SUA desfășurate pe 3 noiembrie. În acest context, giganții din sectorul tehnologic au suferit o pierdere de valoare de 3.200 de miliarde de dolari, o sumă care echivalează cu aproximativ șapte PIB-uri ale României. Impactul a fost resimțit sever și în Coreea de Sud și Japonia, pe măsură ce investitorii au început să își revizuiască pozițiile financiare.
Scăderea drastică a activelor a lovit în mod special producătorii de cipuri, acțiunile acestora fiind printre cele mai afectate de evoluția burselor. Donald Trump a reacționat la această situație, acuzând democrații de prăbușirea piețelor americane. Temerile investitorilor sunt legate de posibilitatea ca, odată cu preluarea puterii de către democrați, să fie impuse reguli mult mai stricte pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și pentru gestionarea centrelor de date.
Economistul Cristian Păun explică faptul că această corecție puternică provine dintr-o reevaluare rapidă a așteptărilor de profit, care fuseseră prea optimiste. Investitorii se tem că dezvoltarea inteligenței artificiale s-ar putea încetini semnificativ din cauza noilor reglementări posibile. Această incertitudine a afectat direct economiile din Taiwan, Coreea de Sud și Japonia, deoarece aceste țări furnizează semiconductori și echipamente esențiale pentru întreaga industrie a inteligenței artificiale.
Deși pierderea de 3.200 de miliarde de dolari reprezintă o scădere a valorii acțiunilor și nu bani retrși efectiv din economie, riscurile pentru economia reală rămân ridicate. Cristian Păun avertizează că, atunci când averea financiară scade, oamenii pot cheltui mai puțin, iar companiile pot amâna investițiile sau pot întâmpina dificultăți în obținerea finanțării. Dacă această tendință continuă, pot apărea o scădere a comenzilor și o pierdere de locuri de muncă.
Europa rămâne expusă la aceste fluctuații, deoarece depinde de industria tehnologică americană prin intermediul fondurilor de investiții, lanțurilor de aprovizionare și a infrastructurii digitale. Dacă firmele din SUA decid să cheltuiască mai puțin pe inteligență artificială, companiile europene ar putea primi mai puține comenzi. Impactul asupra economiei europene va depinde în final de durata acestei corecții și de capacitatea acesteia de a genera o scădere reală a investițiilor productive.
Evoluția piețelor financiare globale are loc într-un moment în care indicatorii economici americani au prezentat semnale mixte. Deși economia SUA a creat 165.000 de locuri de muncă în luna octombrie, depășind așteptările, iar rata șomajului a scăzut la 4,1%, volatilitatea burselor rămâne un factor de risc major pentru stabilitatea economică internațională și pentru fluxurile de capital transatlantice.
