O evaluare recentă realizată de Bruegel avertizează că inițiativa prezentată de Franța și Germania pentru viitorul industriei auto europene poate compromite obiectivele climatice ale Uniunii Europene. Această poziție comună, emisă la 16 octombrie, susține relaxarea țintei europene privind reducerea emisiilor de CO₂ pentru autoturisme începând din 2035. În același timp, planul promovează preferința pentru produsele fabricate în UE, o abordare care ar putea influența semnificativ direcția tehnologică a întregului continent.
Analiza critică subliniază că acest acord combină presiunea Germaniei pentru amânarea obiectivelor de emisii cu susținerea Franței pentru o politică industrială de tip protecționist. Această strategie ar extinde conceptul de „Fabricat în UE” către subvenții și achiziții publice, exercitând o presiune politică majoră asupra Comisiei Europene. Deși Parisul și Berlinul nu pot impune singure legislația, greutatea lor economică poate forța restul statelor membre să adopte această poziție comună.
Un risc major identificat este îndepărtarea Uniunii Europene de obiectivele climatice, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040 față de nivelul din 1990. Modificarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) sau amânarea unui sistem separat pentru transportul rutier ar putea îngreuna atingerea acestui prag. Relaxarea țintelor privind emisiile ar putea prelungi dificultățile producătorilor care au investit masiv în motoare cu combustie internă, în timp ce concurența dezvoltă vehiculele electrice.
Protecția comercială temporară nu poate înlocui restructurarea companiilor și investițiile în tehnologii noi, conform experților de la Bruegel. În practică, propunerea ar putea prelungi capcana de competitivitate în care se află producătorii auto germani, mizați pe tehnologii diesel. În acest timp, restul lumii va continua să își consolideze avantajul în domeniul vehiculelor electrice. Analiza menționează că „Protecția, de una singură, nu reprezintă o strategie”, subliniind necesitatea unor stimulente pentru modernizarea tehnologică.
Extinderea preferințelor „Fabricat în UE” ar putea genera tensiuni comerciale și ar afecta credibilitatea blocului european ca susținător al comerțului bazat pe reguli. Propunerea ar putea dezavantaja parteneri cu investiții integrate, precum Japonia, Coreea de Sud, Turcia, Maroc și Regatul Unit. Fără garanția accesului la piața UE, Coreea de Sud și Japonia nu ar fi încheiat niciodată acorduri de liber schimb. Institutul propune în schimb un model bazat pe reciprocitate, sub conceptul de „Fabricat împreună cu UE”.
Uniunea Europeană funcționează printr-un cadru de reglementări stricte, unde deciziile privind politicile industriale și climatice necesită adesea un consens larg între statele membre. În contextul actual, orice schimbare a regimului de emisii sau a accesului la piața achizițiilor publice are un impact direct asupra stabilității economice a blocului. Această dinamică între marile puteri europene și obiectivele de decarbonizare definește viitorul competitivității continentului pe termen lung.
