Creșterea influenței partidelor de extremă dreapta în diverse state europene generează îngrijorări majore în cadrul NATO. Temerile vizează posibila reducere a sprijinului public pentru creșterea cheltuielilor militare și diminuarea ajutorului oferit Ucrainei, într-un context în care riscul unei confruntări cu Rusia rămâne ridicat. Această evoluție politică ar putea compromite capacitatea de apărare a continentului și eforturile de securitate colectivă.
În Franța, Italia, Belgia, Germania, Polonia și România, formațiunile de extremă dreapta utilizează nemulțumirile legate de costul vieții pentru a construi o opoziție față de sprijinul oferit Kievului. Marine Le Pen, lidera partidului Adunarea Națională din Franța, a cerut limitarea ajutorului pentru Ucraina, susținând că Franța nu își mai permite financiar acest sprijin. În Italia, Roberto Vannacci, conducătorul partidului Futuro Nazionale, a solicitat o reevaluare a cheltuielilor militare, argumentând că acestea nu sunt justificate în contextul prețurilor record la materiile prime.
Provocarea principală pentru partidele tradiționale constă în gestionarea bugetelor de apărare în raport cu necesitățile sociale, precum pensiile și serviciile publice. Janne Kuusela, secretar permanent în Ministerul finlandez al Apărării, a observat că retorica populistă profită de dificultățile economice ale cetățenilor. Această presiune politică devine critică deoarece Franța, Italia și Polonia vor organiza alegeri în 2027, perioadă în care partidele de extremă dreapta au șanse reale de a ajunge la putere.
O încetinire a investițiilor militare ar putea împiedica NATO să atingă obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035. Un oficial militar NATO a avertizat că există riscul de a pierde capacități dacă se „închide robinetul” finanțării. În prezent, statele europene și Canada ar putea cheltui aproximativ 634 de miliarde de dolari pentru apărare în acest an, o sumă cu 11% mai mare decât cea prevăzută pentru 2025, însă sprijinul public este în scădere.
Sondajele arată că 46,2% dintre respondenții din opt țări europice s-ar opune majorării cheltuielilor militare dacă aceasta implică creșterea taxelor. Sprijinul pentru Ucraina a scăzut de la 59% în 2025 la 55% în acest an, conform datelor NATO. Opoziția este deosebit de pronunțată în Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia, în timp ce în Țările de Jos, Suedia și Marea Britanie există o mai mare disponibilitate de a accepta taxe suplimentare pentru securitate.
Impactul acestor tendințe politice este vizibil și în deciziile guvernamentale, precum propunerea lui Giorgia Meloni de a reduce bugetul de apărare cu 8 miliarde de euro sub presiunea Ligii. În Polonia, Karol Nawrocki a încercat să blocheze accesul la 44 de miliarde de euro pentru apărare prin programul SAFE. Această fragmentare politică pune sub semnul întrebării capacitatea Europei de a acționa unitar în fața agresiunii externe, deoarece naționaliștii prioritizează interesele naționale în detrimentul cooperării transnaționale.
Contextul securității europene este marcat de o competiție intensă pentru resurse între necesitățile militare și protecția socială. În timp ce alianțele internaționale încearcă să consolideze defensiva, presiunea bugetară și volatilitatea politică internațională forțează guvernele să facă alegeri dificile între finanțarea armelor și susținerea serviciilor publice esențiale pentru cetățeni.
