Comisia Europeană se confruntă cu o campanie cibernetică de amploare, desfășurată prin utilizarea unor instrumente bazate pe inteligența artificială. Instituția a fost nevoită să ia măsuri de protecție imediate, inclusiv scoaterea temporară din funcțiune a mai multor aplicații interne pentru a limita impactul atacului. Oficialii europeni au confirmat că au restabilit accesul la majoritatea sistemelor afectate, însă procesul de investigație continuă pentru a determina amploarea reală a incidentului.
Conform informațiilor, atacul a vizat sisteme specifice, precum platforma Sysper, utilizată pentru gestiunea resurselor umane, concedii și pontaje, precum și sistemul MyPMO, dedicat decontărilor medicale. Serviciile de traducere au fost, de asemenea, lovite marți, ceea ce a determinat reuniunea de urgență a Corporate Management Board, cel mai înalt organism de criză al Comisiei. Comisara pentru tehnologie, Henna Virkkunen, a prezentat răspunsul instituției în fața Colegiului, în timp ce se încearcă verificarea integrității datelor personale.
Instrumentul utilizat de atacatori a fost identificat ca fiind ARTEX, o unealtă bazată pe inteligență artificială disponibilă public, care a fost descoperită de CERT-EU. Această tehnologie permite agenților AI să identifice singuri vulnerabilitățile unei ținte, să le exploateze și să extragă datele într-un interval de timp extrem de scurt. Expertul Mircea Șardin a subliniat că, în anumite cazuri raportate de FBI, procesul de la alegerea țintei până la obținerea accesului privilegiat a durat doar aproximativ trei ore.
Situația pune sub semnul întrebării securitatea sistemelor în fața noilor tehnologii, deoarece inteligența artificială poate fi utilizată atât pentru apărare, cât și pentru operațiuni cibernetice agresive. Comisia Europeană menține o legătură strânsă cu CERT-UE și cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor pentru a verifica preventiv alte sisteme. Deși un demnitar a sugerat că atacul este în mare parte izolat, pagubele totale și posibla furtare de date ale angajaților rămân în prezent neclare.
Impactul acestui incident asupra securității digitale poate fi resimțit și la nivel local, în special în România, unde resursele tehnice sunt adesea limitate. Expertul Mircea Șardin a avertizat că, dacă o instituție europeană cu bugete mari a întâmpinat dificultăți timp de zece zile, instituțiile românești, care pot avea un singur specialist IT, sunt extrem de vulnerabile. Acesta recomandă instituțiilor de la noi să prioritizeze măsuri de bază, precum actualizările software și utilizarea unor parole unice.
Securitatea cibernetică a instituțiilor europene reprezintă un subiect de monitorizare constantă, având în vedere creșterea riscurilor legate de utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale. Organisme precum CERT-EU au emis deja alerte privind utilizarea uneltelor de tip pentest contra instituțiilor UE. În acest context, Planul de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială al Comisiei Europeană urmărește identificarea și combaterea acestor noi tipuri de amenințări tehnologice.