Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) avertizează că dezvoltarea rurală ar putea fi marginalizată în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034. Organizațiile subliniază că investițiile necesare în procesarea agroalimentară, infrastructură și servicii pentru comunitățile rurale riscă să piardă finanțare în fața altor priorități naționale. Aceste alte domenii, precum dezvoltarea urbană, securitatea sau apărarea, ar putea prelua resursele disponibile în noua arhitectură bugetară propusă de Comisia Europeană.
Pragul minim de 10% propus de Comisia Europeană pentru dezvoltarea zonelor rurale este considerat insuficient de către cele două entități. Acest procent se aplică alocărilor din planurile naționale și regionale de parteneriat, după ce sunt excluse sumele dedicate Politicii Agricole Comune (PAC), politicii comune în domeniul pescuitului și Fondului Social pentru Climă. Civitas și CRPE solicită garanții financiare mai solide, deoarece acest prag nu asigură resursele necesare pentru acoperirea nevoilor reale ale României.
Noua arhitectură bugetară propusă pentru perioada 2028-2034 va înlocui actualul sistem al PAC, organizat în doi piloni, cu un cadru integrat. În acest nou model, agricultura, coeziunea și alte priorități vor fi finanțate prin planuri naționale și regionale de parteneriat. Deși aproximativ 300 de miliarde de euro ar urma să fie protejate pentru sprijinul veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor, finanțarea pentru investiții rurale va depinde de deciziile statelor membre.
Există riscul ca proiectele cu vizibilitate politică mai mare sau cu rezultate economice ușor de cuantificat să fie favorizate în detrimentul investițiilor rurale. Beneficiile acestora sunt adesea de lungă durată, ceea ce le poate pune în desventaj în procesul de alocare a fondurilor. Deși programul LEADER rămâne prevăzut în arhitectura propusă, resursele efective și mecanismele de finanțare vor depinde de procesul de negociere și de prioritățile stabilite la nivel național.
În România, asocierea producătorilor reprezintă o provocare majoră, existând doar 229 de grupuri și organizații de producători active, conform datelor din iunie 2026. Alexandra Popa, director executiv al CRPE, susține că dezvoltarea rurală va concura cu alte priorități pentru aceleași resurse și cere majorarea pragului de finanțare. Marton Balogh, director regional Civitas, a adăugat că micii fermieri au nevoie de finanțări adaptate realității cooperativelor din țară pentru a putea investi în propriile afaceri.
Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) este un proces complex de negociere între statele membre ale Uniunii Europene și instituțiile centrale. Această reformă vizează modificarea modului în care sunt distribuite fondurile pentru agricultură și dezvoltare rurală după anul 2027. Deciziile luate în cadrul acestui proces vor determina dacă resursele vor fi suficiente pentru a susține reînnoirea generațională și modernizarea infrastructurii agricole în toate statele membre.
