Comisia Europeană a decis deblocarea unei sume de 21,3 miliarde de euro din cadrul programului militar SAFE. Acești bani reprezintă împrumuturi care nu au fost utilizate de statele membre și sunt acum destinați sprijinirii Ucrainei. Executivul de la Bruxelles îndeamnă guvernele europene să direcționeze aceste fonduri către proiecte industriale comune desfășurate pe teritoriul Ucrainei, într-un efort de a ajuta administrația de la Kiev să gestioneze criza financiară actuală.
Acest demers are ca obiectiv principal atenuarea deficitului bugetar al Ucrainei, care a ajuns la aproximativ 70 de miliarde de euro. Situația financiară a Kievului este agravată de intensificarea atacurilor aeriene rusești și de incertitudinile care persistă în privința garanțiilor de securitate transatlantice. Fondurile rămase în rezerva instrumentului SAFE provin din faptul că anumite guverne, precum Franța, Italia și Ungaria, au contractat volume de împrumuturi mult mai mici decât se estimase inițial.
Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a emis recomandări specifice pentru noile cereri de finanțare, care pot fi depuse până pe 13 noiembrie. Acesta solicită ca prioritizarea fondurilor să se îndrepte către parteneriate cu producători ucraineni, în special pentru dezvoltarea sistemelor antiaeriene, a muniției și a dronelor. Totuși, Comisia Europeană nu dispune de pârghii juridice pentru a impune obligatoriu această direcționare, deoarece guvernele contractează împrumuturile pentru propriile capacități de apărare.
Regulile programului SAFE au suferit modificări, impunând acum achiziții comune realizate de cel puțin două state membre. Această schimbare vine după expirarea unei derogări care permitea contractarea unor servicii către o singură țară, o procedură utilizată masiv de Polonia. Varșovia a absorbit aproximativ 30% din fondurile totale, adică suma de 43,73 miliarde de euro. Comisia speră ca Polonia sau alte state să includă Ucraina în aceste parteneriate pentru a respecta noile criterii de achiziție multinațională.
În prezent, gradul general de absorbție a acestor fonduri rămâne incert în cadrul Uniunii Europene. În timp ce România și alte state de pe flancul estic se confruntă cu proceduri de deficit bugetar excesiv, opt țări membre au ales să nu adere la acest instrument. Printre acestea se numără Germania și Țările de Jos, deoarece aceste guverne pot accesa fonduri cu costuri mai mici direct de pe piețele financiare internaționale, fără a recurge la mecanismele programului SAFE.
Contextul financiar al Ucrainei este marcat de o presiune constantă asupra bugetelor naționale, în condițiile în care războiul continuă să consume resurse masive. Deficitul de 70 de miliarde de euro menționat subliniază dificultatea de a menține capacitățile de apărare în paralel cu nevoile de reconstrucție. Această situație obligă partenerii europeni să caute soluții de finanțare alternative, precum utilizarea resturilor de fonduri din programele de apărare deja existente în blocul comunitar.
