Campanii de dezinformare orchestrate de Rusia vizează direct procesele de integrare europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova. Aceste operațiuni de manipulare informațională folosesc diverse narațiuni pentru a crea instabilitate și pentru a pune sub semnul întrebării credibilitatea Uniunii Europene în fața populațiilor din aceste țări candidate. Strategiile de propagandă se adaptează constant, exploatând vulnerabilitățile specifice ale fiecărei societăți vizate pentru a opri extinderea blocului european.
În Republica Moldova, dezinformarea vizează temeri legate de agricultura locală și suveranitatea națională. O narațiune frecventă susține că fermele moldovenești vor fi închise sau că terenurile vor fi expropriate imediat după aderarea la UE, făcând paralele cu perioada sovietică. De asemenea, au fost documentate campanii care promovează ideea că țara ar putea deveni o destinație pentru migranți sau că ar putea fi anexată de România, încercând astfel să inducă panică în rândul cetățenilor.
Ucraina este ținta unor campanii care descriu integrarea europeană ca fiind un efort zadarnic sau o povară financiară pentru statele membre. Sursele rusești promovează ideea că statutul de țară candidată nu aduce beneficii reale și că procesul de reformă este inutil. Un alt unghi utilizat este prezentarea Ucrainei ca unui stat corupt care ar putea secătui bugetul european, atacând în același timp sectorul agricol prin afirmații false despre nocivitatea cerealelor ucrainene.
Manipularea informațională include și atacuri directe la adresa liderilor politici pentru a compromite reputația acestora. În Republica Moldova, au fost raportate situații în care platformele de socializare au fost inundate cu materiale fabricate, inclusiv unele create cu ajutorul inteligenței artificiale, vizând președinta Maia Sandu. Aceste tactici de război hibrid urmăresc să influențeze alegătorii și să creeze o imagine falsă a comportamentului oficialilor, subminând încrederea în instituțiile statului.
Istoricul dezinformării rusești include și episoade de o violență narativă extremă, precum faimoasa poveste falsă din 2014 despre un băiat răstignit de ucraineni în Sloviansk. Această tehnică de a crea narațiuni false pentru a incita ura a fost utilizată și în contextul războiului de agresiune, prin interpretări eronate ale rapoartelor militare. Scopul final rămâne controlul narațiunii geopolitice și împiedicarea apropierii de Occident a statelor din regiune.
Dezinformarea este considerată unul dintre cele mai puternice instrumente ale Moscovei, fiind utilizată constant pentru a promova ideea că Uniunea Europeană este o entitate slabă. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a subliniat anterior că aceste narațiuni ascund adesea faptele prin utilizarea unor jumătăți de adevăr. Această luptă pentru controlul informației continuă să fie un element central în conflictele geopolitice actuale din Europa de Est.