Comisia Europeană a publicat marți noile previziuni economice pentru România, marcate de o revizuire semnificativă în jos a estimărilor de creștere. Conform documentelor publicate de Executivul comunitar, economia românească ar putea înregistra o contractare de 0,3% în acest an, o schimbare majoră față de prognoza de 0,1% avansat în timpul primăverii. Această scădere reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală și presiunile exercitate asupra deficitului bugetar.
Evoluția prețurilor este, de asemenea, supusă unor ajustări în noile estimări ale Bruxelles-ului. Rata inflației ar urma să atingă nivelul de 7,9%, o cifră mai ridicată față de pragul de 7% care fusese anunțat anterior în cadrul previziunilor economice de toamnă. Această evoluție indică o presiune persistentă asupra puterii de cumpărare, în condițiile în care inflația a redus venitul disponibil al populației.
Perspectivele pe termen mediu indică o revenire treptată a indicatorilor macroeconomici după perioada de instabilitate. Pentru anii 2027 și 2028, Comisia Europeană estimează o creștere a PIB-ului de 1,8%, respectiv 2,2%. În același interval, inflația ar urma să scadă progresiv către praguri de 4,4% pentru 2027 și 3,8% pentru 2028, pe măsură ce economia se stabilizează și cererea se recuperează.
Consolidarea fiscală va avea un impact direct asupra consumului privat, care a scăzut cu peste 2% în urma înghețării salariilor și pensiilor publice. Totuși, investițiile sprijinite de Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) ar putea compensa parțial slăbiciunea cererii interne. De asemenea, proiectul de gaze offshore Neptun Deep și o mai bună competitivitate a costurilor sunt menționate ca factori care ar putea susține exporturile și reduce deficitul extern.
Situația deficitului guvernamental și a datoriei publice rămâne un punct de monitorizare atentă pentru autorități. Deficitul ar urma să scadă de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% în 2028, însă ponderea datoriei față de PIB este estimată că va crește până la 64% în anul 2028. Executivul comunitar subliniază că deficitele depășesc în continuare ritmul de creștere al PIB-ului nominal.
Aceste revizuiri economice apar într-un context regional marcat de o agendă de securitate intensă. În timp ce România solicită măsuri suplimentare pentru securitatea la Marea Neagră, Bruxelles-ul continuă să monitorizeze strict respectarea normelor de consolidare fiscală și a obligațiilor bugetare în cadrul Uniunii Europene, încercând să echilibreze stabilitatea economică cu necesitățile de investiții din statele membre.