Comisia Europeană analizează în prezent o sesizare transmisă de conducerea SPAR Austria, care vizează modificările legislative adoptate de Budapesta. Documentul, care vizează efectele legislației din vara anului 2026 asupra retailerilor controlați din străinătate, a fost confirmat de purtătoarea de cuvânt Louise Bogey în cadrul unui briefing din 30 octombrie. Deși documentul a fost primit, instituția nu a anunțat până în acest moment deschiderea unei noi proceduri de infringement.
Solicitarea a fost adresată vicepreședintelui executiv al Comisiei, Stéphane Séjourné, de către directorul general al SPAR Austria, Hans K. Reisch, la data de 21 octombrie. Grupul susține că, în ciuda reformei implementate în vară, retailerii străini continuă să fie dezavantajați în piața ungară. SPAR solicită măsuri suplimentare, inclusiv examinarea regulilor privind ajutorul de stat și inițierea unei noi proceduri de infringement pentru a proteja interesele grupului.
Impactul financiar estimat de SPAR pentru anul 2026 este de aproximativ 130 de milioane de euro. Din această sumă, 90 de milioane de euro sunt atribuite taxei pe retail, care se calculează pe cifra de afaceri, nu pe profit, având o cotă maximă de 4,5%. Restul de 40 de milioane de euro reprezintă costurile generate de limitarea marjelor comerciale, o măsură distinctă care vizează diferența dintre prețul de achiziție și cel de vânzare.
Disputa centrală vizează tratamentul diferențiat aplicat companiilor integrate față de rețelele de franciză. Comisia Europeană a considerat anterior că aceste reguli restrâng libertatea de stabilire, împiedicând companiile străine să se reorganizeze după modelul rețelelor interne. În aprilie 2026, Comisia a decis sesizarea Curții de Justiție a UE (CJUE), însă această decizie exprimă poziția instituției și nu constituie o hotărâre finală a Curții privind încălcarea regulilor.
Procedura de monitorizare a acestor restricții a fost demarată încă din octombrie 2024, fiind urmată de un aviz motivat în iunie 2025. Comisia a decis în iulie să sesizeze CJUE în două dosare separate, unul pentru alimente și unul pentru produse de drogherie. Evaluarea actuală vizează dacă noile schimbări legislative au eliminat efectiv diferențele de tratament contestate, însă Bruxellesul nu a stabilit un termen pentru finalizarea acestui proces de analiză.
Această tensiune juridică dintre Bruxelles și Budapesta se încadrează într-un context mai larg de reglementări fiscale și comerciale în Uniunea Europeană. În perioada recentă, au existat multiple evoluții privind taxarea și schimbările de reguli, precum modificările privind cumpărăturile din China sau implementarea noilor taxe europene, reflectând un climat de ajustări constante ale normelor economice în cadrul blocului european.
