Comisia Europeană intenționează să accelereze dezvoltarea relațiilor comerciale și de investiții cu Africa prin utilizarea unor instrumente mai flexibile decât negocierile tradiționale. În cadrul unei dezbateri organizate pe 6 octombrie la Parlamentul European, comisarul pentru comerț și securitate economică Maroš Šefčovič a prezentat diverse formule, precum Clean Trade and Investment Partnerships, pentru a construi mai rapid lanțuri de aprovizionare. Această strategie vizează cooperarea industrială și investițiile într-un ritm sporit față de acordurile comerciale cuprinzătoare.
Unul dintre instrumentele principale promovate este Clean Trade and Investment Partnership (CTIP), primul parteneriat de acest fel fiind semnat cu Africa de Sud în noiembrie 2025. Acest model se concentrează pe industrii curate, energie regenerabilă, rețele electrice, combustibilii curați și tehnologii pentru climă. Implementarea acestui parteneriat a trecut în 2026 la nivelul dialogurilor între guverne și companii, vizând proiecte precum extinderea rețelei electrice sud-africane sau dezvoltarea hidrogenului verde.
Un alt model utilizat este Sustainable Investment Facilitation Agreement (SIFA), care urmărește îmbunătățirea mediului investițional prin transparență și simplificarea procedurilor administrative. Acordul UE-Angola, primul de acest tip, este deja în vigoare din septembrie 2024 și nu elimină tarifele vamale ca un acord de liber schimb. Comisia negociază acum un instrument similar cu Côte d’Ivoire, începând discuțiile în iulie 2026, având ca exemplu succesul sectorului cacao în procesarea locală.
În ciuda flexibilității oferite de Comisie, eurodeputații au ridicat semne de întrebare privind distribuția beneficiilor și controlul democratic asupra acestor noi acorduri. Bernd Lange, eurodeputat S&D din Germania și președintele Comisiei pentru comerț internațional, a subliniat necesitatea ca economiile africane să proceseze local materiile prime. Obiectivul este ca statele partenere să dezvolte lanțuri valorice proprii și să genereze locuri de muncă, evitând rolul de simpli furnizori de resurse neprelucrate pentru Europa.
Strategia europeană include și modernizarea acordului de parteneriat economic cu Comore, Madagascar, Mauritius și Seychelles, finalizată în iunie. Comisia vede în extinderea acestor instrumente o componentă de securitate economică, încercând să diversifică furnizorii de tehnologii și materii prime pentru a reduce dependențele concentrate. Această abordare urmărește să echilibreze nevoile europene de aprovizionare cu cerințele partenerilor africani de acces la infrastructură și activități cu valoare economică mai mare.
Relația comercială dintre Uniunea Europeană și Africa subsahariană este deja semnificativă, comerțul fiind estimat la aproximativ 160 de miliarde EUR în 2024. Uniunea Europeană este considerată principalul partener comercial și investițional al regiunii, deși dezbaterile actuale subliniază importanța creșterii industrializării locale. Parlamentul European urmează să voteze separat o rezoluție privind aceste relații, votul fiind programat pentru 8 octombrie.
