Negocierile privind bugetul Uniunii Europene și programele de finanțare pentru perioada 2028-2034 au început să pună sub semnul întrebării viitorul Politicii Agricole Comune. Europarlamentarul PNL Dan Motreanu a subliniat necesitatea ca reforma să țină cont de creșterea costurilor de producție care afectează fermierii europeni. Pentru România, miza este extrem de mare, având în vedere că fondurile europene reprezintă o sursă esențială pentru modernizarea exploatațiilor și dezvoltarea comunităților rurale din țară.
Grupul PPE din Parlamentul European susține majorarea finanțării pentru Pilonul I al PAC de la propunerea Comisiei Europene de 300 de miliarde de euro, la aproximativ 325 de miliarde de euro. Această cerere vine din cauza presiunii exercitate de scumpirea energiei, a carburanților, a îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor. Pentru România, propunerea actuală a Comisiei prevede o alocare protejată de circa 16,57 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor.
O altă prioritate a popularilor europeni vizează încurajarea schimbului de generații prin rezervarea a minimum 10% din bugetul Pilonului I pentru tinerii fermieri. Această cifră este mai mare decât nivelul de 6% prevăzut inițial de Comisia Europeană. În plus, PPE solicită o simplificare administrativă și reducerea birocrației pentru accesarea fondurilor, măsură care ar putea genera economii importante atât pentru fermieri, cât și pentru administrațiile naționale de la nivelul statelor membre.
Dan Motreanu a exprimat îngrijorări privind intenția Comisiei de a renunța la Pilonul II ca instrument de finanțare distinct pentru dezvoltarea rurală. Europarlamentarul susține menținerea acestui pilon cu un buget de aproximativ 108,25 miliarde de euro, pentru a asigura investiții stabile în infrastructura locală și economie. El consideră că dezvoltarea satelelor nu trebuie să depindă de prioritățile politice ale guvernelor naționale, ci să ofere oportunități comparabile cu cele din mediul urban.
Investițiile în mediul rural trebuie să depășească sectorul agricol, vizând accesul la sănătate, educație și infrastructură digitală prin conceptul de „sate inteligente”. Pentru România, mecanismul propus de Comisie ar putea însemna aproximativ 3,8 miliarde de euro pentru dezvoltarea satelor. Obiectivul final este ca tinerii să aibă motive reale să rămână în comunitățile lor, dezvoltându-și afacerile și întemeietul familiilor în condiții de viață moderne.
Procesul de stabilire a bugetului european pentru perioada 2028-2034 rămâne unul complex și dificil din cauza divergențelor dintre statele membre. În cadrul Consiliului UE, există poziții care solicită reducerea cheltuielilor europene sau prioritizarea altor domenii, precum securitatea, apărarea sau inovarea. Aceste diferențe de viziune pot pune presiune pe finanțarea agriculturii, în condițiile în care negocierile privind Politica Agricolă Comună sunt încă în desfășurare.
