Membrii Comitetului European al Regiunilor au criticat oficial, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Ankara pe 6 noiembrie, practicile aplicate în Turcia privind înlăturarea primarilor aleși și utilizarea prelungită a detenției preventive. Acești reprezentanți europeni consideră că aceste măsuri sunt incompatibile cu angajamentele democratice pe care Turcia le-a asumat în calitate de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Dezbaterile purtate în cadrul acestei întâlniri vor avea un impact asupra viitorului aviz consultativ al Comitetului privind procesul de extindere a UE.
O delegație formată din patru raportori ai Parlamentului European, Comitetului Regiunilor și Consiliului Europei a raportat dificultăți în exercitarea mandatului lor în timpul vizitei efectuate între 2 și 4 noiembrie. Aceștia au reclamat faptul că nu au primit acces la reprezentanții locali care se află în situația de detenție preventivă prelungită. Raportorii au solicitat în mod explicit reluarea dialogului privind detențiile și au cerut discutarea încetării practicii de numire a unor administratori din partea guvernului în locul primarilor aleși de cetățeni.
Situația primarilor din Turcia este marcată de presiuni judiciare și administrative semnificative, conform datelor din raportul Comisiei Europene. Documentul consemnează un total de 49 de primari care au fost arestați sau suspendați de la alegerile locale din 2024, incluzând 22 de cazuri noi care vizează primari din partea partidului CHP de la 1 septembrie 2025. Printre persoanele menționate se numără Ekrem İmamoğlu, primarul ales al Istanbulului, care se află în detenție din martie 2025 sub acuzații de corupție și implicare într-o organizație criminală.
Ministerul turc de Externe a refuzat să accepte aceste concluzii, respingând evaluarea Comisiei Europene privind justiția și drepturile fundamentale. Autoritățile de la Ankara au calificat această evaluare drept nefondată și părtinitoare, deși un reprezentant al ministerului a participat la reuniunea de la Ankara. În ciuda acestui conflict, agenda grupului de lucru a inclus și alte teme, precum accesul municipalităților la finanțarea climatică în contextul pregătirilor pentru COP31, discutând rolul local în politicile climatice.
Problema reprezentării locale a fost analizată și de Comisia de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei, care a emis un raport în octombrie 2025. Această instituție subliniază că detenția preventivă a unui primar poate afecta atât drepturile persoanei respective, cât și voința alegătorilor locali. Comisia de la Veneția recomandă ca suspendarea unui edil să fie însoțită de un control riguros al proporționalității și de garanții procedurale, sugerând că desemnarea de către guvernul central a unor administratori ridică probleme fundamentale pentru autonomia locală.
Turcia deține statutul de stat candidat la UE încă din anul 1999, însă procesul de negociere de aderare, început oficial în 2005, se află într-un impas de la anul 2018. Deși există o cooperare activă în domenii strategice precum comerțul, securitatea, migrația și energia, această colaborare nu a dus la relansarea propriu-zisă a negocierilor de aderare. Reuniunea de la Ankara a servit drept platformă de dialog între autoritățile locale și partenerii europeni, fără a rezolva însă divergențele privind standardele democratice.
