Eurodeputatul român Loránt Vincze (PPE) a prezentat, pe 10 noiembrie, în cadrul Comisiei pentru afaceri constituționale a Parlamentului European (AFCO), un document de lucru referitor la repartizarea permanentă a mandatelor între statele membre. Raportorul a precizat că dosarul va rămâne în această etapă de document de lucru, deoarece stabilirea unei formule de calcul definitive depinde de decizii politice care sunt încă deschise. Printre aceste probleme majore se numără numărul total de locuri ale Parlamentului și criteriile privind populația utilizată în calcul.
În cadrul dezbaterilor din comisie, Loránt Vincze a expus mai multe modele posibile pentru repartizarea locurilor, însă membrii nu au votat nicio formulă oficială. Procesul de negociere este complex, deoarece Parlamentul revine la acest exercițiu la fiecare legislatură. Un exemplu recent este actuala legislatură 2024–2029, unde numărul total de locuri a crescut de la 705 la 720. Din acest total, România beneficiază de 33 de mandate, în timp ce cele 15 locuri suplimentare au fost distribuite către 12 state membre.
Printre propunerile de repartizare se numără compromisul de la Cambridge, care combină un număr fix de mandate pentru fiecare stat cu o alocare proporțională bazată pe populație. O altă variantă propusă utilizează trei componente: una egală între state, una proporțională cu populația și una calculată pe baza rădăcinii pătrate a populației. Alegerea acestor parametri este critică, deoarece poate modifica semnificativ numărul de locuri pe care îl va deține fiecare stat membru în viitorul Parlament European.
O problemă tehnică majoră vizează determinarea populației de referință pentru calcule. În prezent, se utilizează populația rezidentă obișnuită, care include și cetățenii unor țări din afara Uniunii Europene. Loránt Vincze a propus examinarea unui set statistic dedicat Parlamentului, având în vedere că tratatul prevede reprezentarea cetățenilor Uniunii. De asemenea, se analizează posibilitatea utilizării datelor de la 1 ianuarie din anul aflat cu doi ani înainte de alegeri și crearea unei rezerve de locuri pentru eventualele extinderi ale UE.
În cadrul discuțiilor, raportorul din umbră Vytenis Andriukaitis (S&D) a avertizat că noile formule ar putea duce la pierderea mandatelor pentru anumite state. Totodată, Charles Goerens (Renew) a subliniat importanța dreptului de inițiativă al Parlamentului și a marjei de negociere în cazul în care repartizarea ar fi delegată unei simple formule matematice. Consiliul European a cerut stabilirea unei metode permanente până la sfârșitul anului 2026 și o propunere pentru perioada 2029–2034 până la sfârșitul anului 2027.
Regulile actuale de funcționare ale Parlamentului European impun un plafon general de 750 de membri, plus președintele, respectând o reprezentare proporțională descrescătoare. Conform tratatelor, fiecare stat membru are dreptul la un minim de șase mandate și un maxim de 96 de mandate. Această structură asigură un echilibru între statele cu populații mari și cele cu populații mici, deși numărul de cetățeni reprezentați de fiecare eurodeputat variază în funcție de dimensiunea statului de origine.
