O analiză bazată pe datele recente publicate de Eurostat pentru anul 2025 relevă o situație îngrijorătoare privind comportamentul digital al cetățenilor din România. Conform raportului, doar 18,2% dintre românii care au utilizat internetul în ultimele trei luni au încercat să verifice adevărul unei informații sau al unui conținut găsit online. Această cifră indică o tendință de consum pasiv al informației în raport cu restul continentului.
România ocupă antepenultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator, fiind depășită doar de Lituania, care înregistrează un procent de 14,9%. Grecia se află pe ultimul loc în blocul comunitar, cu un nivel de 9,8%. În contrast, media europeană este de 29,2%, ceea ce înseamnă că românii verifică informațiile online cu aproape 11 puncte procentuale mai rar decât media generală a cetățenilor din Europa.
La polul opus al acestui indicator se află Irlanda, unde 63,6% dintre utilizatorii de internet declară că verifică informațiile din alte surse. Olanda urmează cu un procent de 53,1%, iar Luxemburg se situează la 45,2%. Diferența este masivă, un utilizator din Irlanda are o probabilitate de aproape trei ori și jumătate mai mare să verifice o știre online față de un cetățean român.
Deși poziția României este una dintre cele mai slabe, datele Eurostat arată o creștere constantă a procentului de verificare în ultimii ani. În 2021, nivelul era de 11,6%, în timp ce în 2023 a fost de 10%, ajungând la 18,2% în 2025. Chiar dacă această creștere de aproape 65% în patru ani este semnificativă, media europeană a urcat de la 23,5% în 2021 la 29,2% în 2025, menținând decalajul.
Indicatorul se referă la persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani care au folosit internetul în ultimele trei luni. Această cercetare vizează utilizatorii care declară că au încercat să verifice veridicitatea conținutului întâlnit pe site-uri de știri sau pe rețelele sociale. Este important de subliniat că datele măsoară doar declararea intenției de verificare, nu și numărul real de persoane păcălite de dezinformare.
Această problemă de verificare a informațiilor este strâns legată de nivelul scăzut al competențelor digitale din România. Conform datelor Eurostat, țara deține cel mai scăzut nivel de competențe digitale din Uniunea Europeană, cu doar 31,84% din populație deținând competențe de bază sau superioare, față de media europeană de 60,4%. Deși accesul la internet a crescut, capacitatea de evaluare critică a rămăs limitată.
