Salariul mediu anual ajustat al angajaților cu normă întreagă din Uniunea Europeană a ajuns la nivelul de 41.500 de euro anul trecut. Conform datelor oficiale publicate vineri de Eurostat, această cifră marchează o evoluție pozitivă a veniturilor în blocul european. Comparativ cu anul 2024, când media s-a situat la 39.800 de euro, indicatorul înregistrat de instituția statistică europeană reflectă o creștere de 4,3%.
În ceea ce privește situația din România, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a ajuns la 20.818 euro. Deși țara a înregistrat o creștere semnificativă de aproximativ 7,3% într-un singur an, comparativ cu valoarea de 19.397 euro din 2024, nivelul actual rămâne la aproximativ jumătate din media Uniunii Europene. Această diferență subliniază prăpastia economică dintre România și restul continentului.
Clasamentul statelor membre europene prezintă extreme extrem de pronunțate în ceea ce privește veniturile angajaților. Luxemburg ocupă primul loc în UE cu un salariu mediu anual ajustat de 85.600 de euro, fiind urmat de Danemarca, care înregistrează 73.500 de euro. Pe treapta a treia se află Irlanda, cu un venit mediu de 64.400 de euro, depășind semnificativ restul membrilor.
La polul opus al veniturilor se află statele cu cele mai mici salarii ajustate din Uniunea Europeană. Bulgaria deține cel mai scăzut nivel, cu 16.200 de euro, urmată de Grecia, care înregistrează 18.800 de euro. În această categorie de venituri reduse se încadrează și Ungaria, cu un salariu de 20.100 de euro, situându-se imediat înainte de poziția ocupată de România.
În zona centrală a clasamentului european se regăsesc țări cu venituri medii moderate. Slovenia este situată la nivelul de 37.500 de euro, în timp ce Spania înregistrează un salariu mediu de 35.100 de euro. Tot în această zonă se află Malta, cu 35.000 de euro, și Italia, care deține un nivel de 34.200 de euro pentru angajații cu normă întreagă.
Evoluția veniturilor din România are loc într-un cadru macroeconomic complex, marcat de discuții privind stabilitatea fiscală. În acest context, au existat avertismente privind riscul ca România să primească un „cartonaș roșu direct” de la agențiile de rating dacă bugetul pentru anul 2027 nu va fi unul realist. Aceste observații privind gestionarea bugetului sunt relevante pentru percepția stabilității economice a țării.
