Uniunea Europeană a reușit stabilirea unei legături tehnice între rețelele civile și militare de supraveghere maritimă, însă schimbul regulat de informații între acestea nu este încă funcțional. Această evoluție este prezentată în primul raport comun al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant privind strategia de securitate maritimă revizuită în 2023. Documentul, publicat la 3 noiembrie, evidențiază faptul că, deși infrastructura de conectare există, procesul de transfer de date rămâne în faza de pregătire pentru a asigura o cooperare eficientă.
Conectarea tehnică a mediului de schimb de informații maritime, CISE, cu rețeaua militară MARSUR a fost finalizată în octombrie 2024 prin intermediul unei punți găzduite de Centrul Satelitar al UE. Totuși, raportul subliniază că un flux permanent de date nu este încă disponibil tuturor participanților, deoarece schimburile regulate sunt programate să înceapă abia până la sfârșitul anului. Această limitare tehnică este accentuată de reticența unor state de a transmite date sensibile despre infrastructura critică prin sisteme neclasificate.
Pentru a depăși aceste obstacole, Uniunea Europeană planifică implementarea unei versiuni CISE pentru informații cu nivelul de clasificare EU RESTRICTED până la sfârșitul anului 2026. În paralel, modernizarea rețelei MARSUR pentru a permite accesul la nivelul EU SECRET este prevăzută printr-un proiect de un an, care ar trebui să înceapă în primul trimestru din 2027. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a permite autorităților de frontieră, vamale și forțelor navale să colaboreze fără a compromite securitatea datelor de nivel înalt.
În ceea ce privește operațiunile maritime, raportul menționează activitatea misiunii ASPIDES, lansată în februare 2024 pentru protecția navigației în contextul amenințărilor din Marea Roșie. De la începutul mandatului său, această misiune a asigurat protecția apropiată a peste 760 de nave comerciale și a monitorizat situația pentru peste 2.000 de alte nave. Totuși, Comisia și Înaltul Reprezentant recunosc că numărul de nave și aeronave puse la dispoziție de statele membre rămâne sub necesarul stabilit pentru a acoperi cerințele operaționale.
La nivel regional, România și Bulgaria joacă un rol activ în securitatea Mării Negre, conducând pregătirea conceptului și a priorităților pentru un hub de securitate dedicat. Această inițiativă a fost propusă în mai 2025 și este distinctă de proiectele de protecție a cablurilor submarine. În contextul instabilității din regiune, sprijinul european pentru dezvoltarea unui centru comun de securitate maritimă și pentru creșterea capacităților de cunoaștere a situației în cazul Ucrainei are ca orizont final pentru sfârșitul anului 2028.
Securitatea infrastructurii submarine rămâne o prioritate majoră pentru statele membre, fiind necesară protejarea cablurilor care asigură comunicațiile globale. În iunie 2026, Uniunea Europeană a aprobat finanțarea pentru două huburi regionale de securitate, unul situat în Marea Baltică, condus de Finlanda, și unul în Mediterana. Aceste structuri vor asigura o monitorizare mai riguroasă a fundului mării, într-un context în care vulnerabilitatea acestor rețele este considerată un risc strategic major pentru stabilitatea europeană.
