Uniunea Europeană a reușit stabilirea unei conexiuni tehnice între rețelele civile și militare de supraveghere maritimă, însă procesul de schimb regulat al informațiilor între acestea este încă în faza de implementare. Această evoluție este detaliată în primul raport comun al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant privind aplicarea strategiei de securitate maritimă revizuită în 2023. Documentul, prezentat la 3 noiembrie, evidențiază progresele tehnice, dar semnalează și lipsa unor resurse necesare.
Conexiunea tehnică a fost realizată în octombrie 2024 prin intermediul unei punți găzduite de Centrul Satelitar al UE, unind rețelele CISE, destinate autorităților civile, cu rețeaua MARSUR, utilizată pentru cooperarea militară. Deși legătura este funcțională, schimbul efectiv și constant de date între cele două sisteme este programat să fie complet operațional abia la sfârșitul anului 2026. În prezent, există limitări legate de sensibilitatea informațiilor, unele state fiind reticente să transmită date despre infrastructura critică prin sisteme neclasificate.
În ceea ce privește securitatea navigației, raportul menționează operațiunea ASPIDES, care a monitorizat peste 2.000 de nave și a oferit protecție apropiată pentru peste 760 de nave comerciale. Totodată, Comisia a raportat sancțiuni acumulate împotriva a peste 700 de nave care fac parte din flota din umbră și a aproximativ 100 de actori care facilitează aceste activități. Totuși, autoritățile subliniază că simpla înscriere pe lista de sancțiuni nu oferă automat dreptul de abordaj în marea liberă.
La nivel regional, România și Bulgaria coordonează pregătirea conceptului pentru un hub de securitate dedicat Mării Negre, o inițiativă care nu este încă un centru operațional. În paralel, au fost aprobate finanțări pentru două huburi regionale de supraveghere a cablurilor submarine, unul în Marea Baltică și unul în Mediterana. România participă și la sistemul CISE, având unul dintre cele 14 noduri operaționale ale rețelei civile, în timp ce alte opt noduri sunt în proces de pregătire.
Planurile de investiții pentru apărarea maritimă și protejarea fundului mării sunt masive, dar rămân la stadiul de estimări. Consiliul a aprobat cinci proiecte de apărare de interes comun, cu investiții orientative de până la 72 de miliarde de euro pentru securitatea maritimă și a fundului mării. Un alt pachet de investiții, estimat la 5 miliarde de euro, este destinat dezvoltării de drone și a sistemelor antidrone. Aceste cifre reprezintă proiecții de amploare, nu sume deja achitate.
Eficiența noilor instrumente europene depinde în mod crucial de capacitatea de a integra datele colectate de diversele instituții, precum poliția de frontieră, serviciile vamale sau forțele navale. Deși infrastructura tehnică este în curs de dezvoltare, raportul indică faptul că navele și aeronavele puse la dispoziția operațiunilor UE sunt încă sub nivelul necesar. Succesul strategiei de securitate maritimă va depinde de trecerea de la conexiuni tehnice la un flux real de informații partajate.
