Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus acordarea statutului de membru asociat Uniunii Europene pentru Canada, cu scopul de a ridica relațiile bilaterale la cel mai înalt nivel posibil. Această inițiativă a fost anunțată joi, chiar înainte de summitul istoric UE-Canada organizat la Montreal. Propunerea vine într-un moment de tensiuni geopolitice, în contextul ascensiunii autocratice globale și al relațiilor imprevizibile cu președintele Donald Trump.
În cadrul unui discurs susținut la Institutul C.D. Howe, Ursula von der Leyen a explicat că, deși geografia împiedică Canada să devină un membru cu drepturi depline al UE, ambele părți doresc o apropiere fără precedent. Ea a subliniat că acest statut este destinat partenerilor apropiați care sunt pregătiți să deschidă o nouă frontieră și să traseze o direcție comună. Discuțiile vizează cooperarea în domenii precum inteligența artificială, climală și politicile energetice.
Totuși, propunerea a întâmpinat rezistență din partea unor capitale europene, Germania fiind principalul lider al opoziției. Statele membre au respins menționarea statutului de membru asociat în declarația comună a summitului, preferând terminologii mai moderate precum „Alianța pentru Viitor”. Cancelarul german Friedrich Merz a emis o declarație oficială în care a menționat această nouă alianță, fără a face nicio referire la statutul de asociere propus de președinta Comisiei.
Diplomații europeni au indicat faptul că, deși susțin extinderea legăturilor, există rezerve semnificative față de o formulă fără precedent juridic. Această prudență este motivată de faptul că o propunere similară formulată de Berlin pentru Ucraina a fost respinsă în trecut. Pe de altă parte, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a declarat că denumirea specifică este mai puțin importantă decât impactul real asupra vieților canadienilor și consolidarea suveranității naționale.
Summitul de la Montreal urmărește intensificarea colaborării directe între Comisie și guvernul canadian, de la nivelul parlamentelor până la cel al curților de justiție. Ursula von der Leyen a menționat că relația trebuie extinsă de la „Parlament la Parlament” și de la „Curte la Curte”, incluzând Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Supremă din Canada. Această strategie este văzută ca un efort de adaptare la o ordine mondială care se schimbă rapid.
Evoluția relațiilor diplomatice dintre blocuri de putere reflectă o schimbare de paradigmă în securitatea globală. În perioada recentă, Uniunea Europeană a încercat să consolideze parteneriatele externe pentru a compensa incertitudinile geopolitice. Această abordare include și sprijinirea partenerilor prin mecanisme financiare, precum împrumuturile de apărare SAFE, utilizate pentru a acoperi deficitul bugetar al Ucrainei, într-un efort de stabilizare a regiunii.
