Un grup format din 22 de state a semnat la New York o declarație oficială prin care solicită menținerea inteligenței artificiale sub o supraveghere umană strictă. Națiunile semnatare propun înființarea unei agenții internaționale de monitorizare, un organism global cu putere de control, similar structurii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Această inițiativă este lansată în contextul necesității de a impune bariere de securitate împotriva armelor autonome și a atacurilor cibernetice.
Proiectul este susținut de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, fiind adoptat în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite. Documentul semnat recunoaște faptul că inteligența artificială poate îmbunătăți viața oamenilor, poate dezvolta știința și poate întări economiile, însă avertizează că dezvoltarea rapidă a modelelor de frontieră ridică riscuri grave de siguranță. Fără o gestionare corespunzătoare, aceste tehnologii pot deveni periculoase pentru securitatea globală.
Demersul are o importanță strategică majoră, fiind lansat chiar înainte de întâlnirea dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Chinei, Xi Jinping. Deși cele două mari puteri care domină cursa tehnologică mondială nu se regăsesc pe lista semnatarilor, Alexander Stubb mizează pe atragerea acestora la discuții. Liderul finlandez susține că este în interesul ambelor părți să existe bariere de protecție și că intervenția umană trebuie să rămână la conducere.
Pentru a justifica urgența măsurilor, inițiatorii au menționat atacul cibernetic recent asupra platformei Hugging Face, coordonat de agenți autonomi de inteligență artificială. Declarația cere companiilor tehnologice să dezvolte protocoale transparente de siguranță, care să includă teste obligatorii înainte de lansare și evaluări independente. Statele propun, de asemenea, armonizarea standardelor comune și raportarea reciprocă a incidentelor majore de securitate pentru a limita pericolele fără a bloca cercetarea.
Alexander Stubb a identificat trei amenințări critice: dezvoltarea armelor biologice prin algoritmi, atacurile informatice conduse de agenți digitali autonomi și fabricarea roboților capabili să ucidă fără comandă umană. Deși proiectul beneficiază de sprijinul cancelarului german Friedrich Merz, absența unor state precum Franța, Italia sau Polonia indică o diviziune în Europa. Jonas Gahr Store a sugerat că structuri precum G7 sau G20 ar putea avea o abordare mai concentrată decât ONU.
Controlul asupra tehnologiilor emergente a devenit un subiect central în diplomația internațională, reflectând îngrijorările privind securitatea cibernetică și autonomizarea sistemelor de armament. În cadrul organelor internaționale, dezbaterea se concentrează pe echilibrul dintre stimularea inovației economice și prevenirea utilizării necontrolate a algoritmilor în conflicte sau atacuri digitale, într-un cadru de cooperare globală.
