Data de 28 septembrie 1939 a marcat un punct de cotitură decisiv în conflictul din Europa de Est, prin două evenimente majore care au schimbat cursul războiului. La Moscova, miniștrii de Externe ai Germaniei și ai Uniunii Sovietice au semnat un tratat de frontieră și prietenie, în timp ce pe teritoriul Poloniei, Varșovia a capitulat oficial în fața forțelor germane. Aceste acțiuni au consolidat partajarea teritoriului polonez între cele două puteri.
La Moscova, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov au semnat Tratatul germano-sovietic de frontieră și prietenie, un document care a completat pactul de neagresiune din 23 august 1939. Obiectivul principal al acestui nou act normativ a fost stabilirea unei linii oficiale de demarcație între zonele de control militar și administrativ ale celor două state. Acordul a vizat reorganizarea completă a administrației civile și militare în regiunile atribuite fiecărei părți semnatare.
Tratatul a fost însoțit de protocoale secrete care au redefinit sferele de interes strategic ale Germaniei și Uniunii Sovietice în Europa de Est. Aceste documente anexe au permis reconfigurarea limitelor teritoriale ale Poloniei și au stabilit statutul politic al Lituaniei. Prin aceste înțelegeri, cele două puteri au asigurat o coordonare strategică pentru controlul asupra teritoriilor poloneze, transformând pactul de neagresiune într-un instrument de partajare a influenței regionale.
În paralel cu negocierile diplomatice, Varșovia a pus capăt rezistenței după un asediu violent început în zilele de 8 și 9 septembrie 1939. Timp de aproape trei săptămâni, orașul a fost supus bombardamentelor aeriene germane și tirurilor intense de artilerie de la sol. Aceste atacuri constante au distrus infrastructura urbană, clădirile rezidențiale și rețelele de utilități, provocând victime masive în rândul populației civile și al personalului militar polonez.
Capitularea Varșoviei a fost oficializată la ora 13:15, pe 28 septembrie 1939, după epuizarea resurselor defensive ale armatei. Actul de capitulare a fost semnat de reprezentantul forțelor poloneze, generalul Tadeusz Kutrzeba, și de reprezentantul comandamentului german, generalul Johannes Blaskowitz. Această capitulare a permis trecerea imediată a capitalei sub control militar și civil german, instituind un regim de ocupație strict care a durat până în anul 1945.
Conflictul militar care a început pe 1 septembrie 1939 prin atacul asupra Poloniei a implicat ulterior și intervenția Uniunii Sovietice la 17 septembrie 1939. Acțiunile militare conjugate ale Germaniei naziste și ale Uniunii Sovietice au dus la prăbușirea structurilor defensive poloneze. Această perioadă de instabilitate extremă a reformat harta politică a Europei de Est, lăsând regiunile ocupate sub controlul direct al regimurilor totalitare pentru restul conflictului mondial.
