Un grup format din 51 de state membre ONU, printre care se numără și România, a emis o declarație comună prin care solicită Rusiei acceptarea unui armistițiu total, imediat și necondiționat. Această mișare diplomatică are loc în contextul reuniunii Consiliului de Securitate, care analizează situația actuală din Ucraina. Documentul subliniază necesitatea unei încetări a ostilităților pentru a respecta principiile fundamentale de pace și suveranitate stabilite de organizația internațională.
Prezentarea acestui document a fost efectuată de Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, alături de ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot, și ministrul ucrainean de Externe, Andri Sibiga. În textul declarației, autorii reafirmă angajamentul lor față de principiile Cartei ONU. Aceștia subliniază că Ucraina a manifestat deja acordul pentru o încetare deplină a focului și solicită ca Rusia să adopte o poziție similară pentru a permite stabilizarea regiunii.
Pe lângă cererea de armistițiu, documentul pune un accent deosebit pe protecția populației civile afectate de conflict. Statele solicită returnarea imediată în Ucraina a tuturor persoanelor care au fost deținute, strămutate cu forța sau deportate, incluzând și copiii. De asemenea, grupul de țări sprijină implementarea unor aranjamente pentru securitatea transportului maritim în Marea Neagră, vizând protecția navelor comerciale și a infrastructurii critice de la nivel regional.
Solidaritatea internațională este menționată prin reafirmarea dreptului inerent la autoapărare și a integrității teritoriale a statelor. Declarația este susținută de o listă extinsă de țări, printre care Uniunea Europeană, Canada, Japonia, Israelul, Franța și Regatul Unit, alături de România și Republica Moldova. Grupul solicită repatrierea completă a tuturor prizonierilor de război și a persoanelor internate, considerând aceste măsuri esențiale pentru consolidarea încrederii între părți.
Reacția Moscovei a fost transmisă prin intermediul ministrului de Externe, Serghei Lavrov, care a respins ideea unei pauze în acțiunile militare. Lavrov a declarat că nu va exista nicio pauză în „operațiunea militară specială” în timpul negocierilor, indiferent de formatul acestora, invocând experiențe amare din trecut. Această poziție indică o rezistență fermă a Rusiei în fața presiunii diplomatice exercitate de cele 51 de state membre ONU.
Acest demers diplomatic de la nivelul ONU intervine într-un moment în care securitatea infrastructurii civile din Ucraina este o prioritate globală. În timp ce statele cer protecția navelor și a infrastructurii critice, tehnologia este utilizată activ pentru a contracara atacurile. De exemplu, companii precum OpenAI oferă asistență Ucrainei pentru a-și apăra infrastructura civilă împotriva atacurilor cibernetice lansate de Rusia, încercând să limiteze impactul conflictului asupra sectorului non-militar.
