Vladimir Putin adoptă o strategie constantă de tip ultraconservator în ceea ce privește politica de personal din cadrul administrației ruse. Înalți funcționari, precum șeful Administrației Prezidențiale, Anton Vaino, stabilesc recorduri de longevitate în funcțiile lor actuale. Această abordare se reflectă și în menținerea unor figuri precum președintele Consiliului Federației, Valentina Matviyenko, sau ministrul de Externe, Serghei Lavrov, care își păstrează rolurile deși păreau pregătiți pentru funcții mai discrete.
În ciuda unor așteptări legate de schimbări după alegerile parlamentare, multe poziții cheie rămân neschimbate. De exemplu, președintele Camerei Reprezentanților, Viaceslav Volodin, și-a păstrat funcția, doborând recordul de timp în acest post, în timp ce primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a rămas și el în funcție. Analiza semnată de Andrei Pertsev sugerează că Vladimir Putin preferă confortul și predictibilitatea, preferând să vadă fețe familiare în funcții de care știe deja cum vor reacționa.
Deși Kremlinul și Rusia Unite au pus accent pe promovarea unei noi elite în parlament, numărul veteranilor de război rămâne scăzut. Noua Dumă de Stat nu a devenit un parlament militar, deoarece persoanele cu experiență directă în luptă sunt foarte puține. Chiar și în cele mai generoase estimări, veteranii reprezintă doar puțin peste 10% din totalul membrilor Camerei Inferioare, fiind chiar diluați de liderii parlamentari.
Managerii și liderii din cadrul Dumei de Stat au avut grijă să nu acorde poziții de autoritate celor care au participat la conflictul din Ucraina. Conducerea Camerei este descrisă ca fiind izbitor de conservatoare, deoarece majoritatea vicepreședinților și șefilor de comisii cheie și-au păstrat pozițiile. Această structură indică faptul că aducerea unui număr semnificativ de veterani în camera inferioară nu a făcut niciodată parte din planul oficial al Kremlinului.
În ceea ce privește administrația regională, funcțiile de președinte al adunărilor regionale sau de senator sunt ocupate de oficiali cu experiență. Aceste roluri necesită expertiză administrativă, juridică și capacitatea de a menține contactul cu guvernatorii sau de a face lobby pentru regiuni la Moscova. Un exemplu este cazul lui Puchnin, care a fost ales în Consiliul Federației, în detrimentul candidatului militar Ivan Boldyrev, subliniind prioritatea pentru experiența administrativă stabilită.
Sistemul politic rus funcționează pe baza unei ierarhii rigide, unde stabilitatea elitei este protejată prin numiri repetitive. Această structură asigură controlul centralizat asupra regiunilor și a instituțiilor legislative, limitând influența noilor grupuri de interese care ar putea apărea în urma conflictelor militare actuale.
