Activistul Joshua Wong, în vârstă de 30 de ani, a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani de închisoare în Hong Kong. Această sentință vine în urma al doilea dosar de securitate națională în care acesta a fost implicat, după ce în septembrie 2026 și-a recunoscut vinovăția pentru acuzația de conspirație în vederea colaborării cu forțe străine. Procedura juridică a vizat încercările de a pune în pericol securitatea națională a regiunii.
Procurorii au susținut că Wong și activistul Nathan Law au convenit, în jurul anului 2016, să organizeze o campanie internațională de lobby pentru autodeterminarea democratică a Hong Kongului. Pentru a susține acuzațiile, autoritățile au invocat întâlnirile pe care Wong le-a avut cu politicieni americani, precum Nancy Pelosi și Marco Rubio, în perioada 2016-2019. Aceștia ar fi cerut sancțiuni și alte măsuri împotriva Chinei și Hong Kongului.
Înainte de acest nou proces, Joshua Wong execută deja o condamnare de patru ani și opt luni de închisoare. Această sentință anterioară a fost primită în cadrul dosarului privind alegerile primare neoficiale organizate de opoziție în 2020, un proces considerat cel mai amplu instrumentat pe baza legii securității naționale. Dacă nu ar fi fost acest nou dosar, el ar fi urmat să iasă din închisoare în ianuarie 2027.
Avocatul său, Derek Chan, a solicitat instanței o pedeapsă mai ușoară, argumentând că clientul său are nevoie de speranța unei eliberări pentru a-și putea îngriji părinții. Totuși, autoritățile au susținut că Wong a sprijinit campaniile de petiții și demersurile desfășurate în străinătate prin intermediul presei internaționale și al rețelelor de socializare. Scopul acestor acțiuni ar fi fost atragerea atenției guvernelor străine pentru a impune blocade sau sancțiuni.
Condamnarea a generat critici din partea observatorilor internaționali, care consideră că legea securității naționale este utilizată pentru a menține liderii mișcării pro-democrație în detenție. Eric Lai, cercetător la Centrul pentru Dreptul Asiei al Universității Georgetown, a menționat că astfel de acuzații pot fi folosite repetat pentru a păstra un deținut politic în închisoare. Guvernul din Hong Kong susține însă că măsurile luate sunt esențiale pentru stabilitate și se bazează pe probe.
Contextul politică din Hong Kong s-a schimbat radical după protestele antiguvernamentale din 2019, când autoritățile au început o serie de arestări ale activiștilor. Această perioadă a dus la reducerea reprezentării opoziției în procesele electorale și la încetarea activității numeroaselor publicații critice la adresa guvernului. Beijingul menține o poziție fermă, considerând orice mișcare de susținere a independenței Hong Kongului ca fiind inacceptabilă.
