Administrația Trump a impus vineri noi sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), o decizie care marchează o nouă etapă de tensiune între Washington și aliații europeni. Măsura a fost anunțată la doar câteva ore după ce Comitetul Nobel a acordat Premiul Nobel pentru Pace unei foste judecătoare a instanței. Această acțiune pune Statele Unite pe o traiectorie de coliziune diplomatică directă cu partenerii europeni care susțin instituția juridică.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că președintele Trump nu va permite ca CPI să urmărească penal cetățenii americani. În acest context, Statele Unite vor interzice tranzacțiile cu această instituție, îi vor tăia resursele și vor afecta capacitatea de funcționare a Curții. Sancțiunile vizează inclusiv companiile care furnizează servicii instanței, obligând băncile, firmele de asigurări sau cele de software să înceteze orice colaborare cu organizația sancționată.
Trezoria SUA a inclus în noul pachet de restricții o perioadă de grație de șase luni pentru a permite anumite operațiuni. Sunt prevăzute excepții specifice pentru tranzacții legate de telecomunicații, software, plata pensiilor sau activități ce implică persoanele aflate în detenție. Marco Rubio a precizat că aceste măsuri pot fi ajustate dacă statele membre ale Curții vor satisface cerințele Washingtonului, oferind astfel o fereastră de dialog.
Washingtonul a criticat CPI pentru mandatele de arestare emise pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu. De asemenea, administrația americană a semnalat nemulțumiri privind investigațiile Curții asupra acțiunilor soldaților americani în Afganistan. CPI a emis deja mandate de arestare pentru peste 70 de persoane, printre care se numără președintele rus Vladimir Putin, liderul Hamas sau fostul lider libian Muammar Gaddafi.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reafirmat angajamentul Uniunii față de ordinea internațională bazată pe reguli, subliniind că CPI este o componentă fundamentală. Deși perioada de șase luni oferă o oportunitate de dialog, Kallas a menționat că blocul european are opțiuni pentru a asigura continuitatea activității Curții. Între timp, oficialii CPI pregătesc mutarea sistemelor informatice de la software Microsoft către soluții open-source pentru a evita impactul sancțiunilor.
Curtea Penală Internățională, înființată în anul 2002, are sediul în Olanda și este responsabilă pentru urmărirea crimelor de război și a genocidului. Deși Statele Unite au semnat inițial Statutul de la Roma, prin care a fost creată instituția, Washingtonul nu l-a ratificat niciodată. În prezent, majoritatea statelor membre, inclusiv toate țările UE și membrii NATO, susțin Curtea, cu excepția Statelor Unite și a Turciei.
