Administrația președintelui american Donald Trump a impus vineri sancțiuni drastice împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Decizia a fost luată la doar câteva ore după ce fostul judecător al instanței, Navi Pillay, a fost desemnată câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace. Această măsură marchează o escaladare majoră a campaniei Washingtonului împotriva instanței și riscă să determine o coliziune diplomatică cu aliații europeni ai Statelor Unite.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că președintele Trump nu va permite niciodată ca instanța să urmărească penal cetățenii americani. El a anunțat că Statele Unite vor interzice tranzacțiile cu această instituție pentru a-i tăia resursele și a-i paraliza capacitatea de funcționare. Măsurile vizează acum întreaga instituție, nu doar judecători sau procurori individuali, putând penaliza companiile care furnizează servicii financiare sau tehnologice esențiale.
Motivul principal al acestei decizii este opoziția Washingtonului față de mandatele de arestare emise pe numele premierului Benjamin Netanyahu și al altor oficiali israelieni. De asemenea, administrația a manifestat opoziție față de o anchetă anterioară privind conduita trupelor americane în Afganistan. Marco Rubio a avertizat aliații că fie CPI renunță la amenințările sale, fie Washingtonul va pune capăt existenței acesteia, solicitând intervenția partenerilor care se bazează pe militarii americani.
Curtea Penală Internațională a condamnat sancțiunile, numindu-le un atac asupra statului de drept și asupra fundamentelor ordinii juridice internaționale. Procurorul adjunct Nazhat Shameem Khan a susținut că măsurile sunt concepute pentru a submina activitatea unei instituții judiciare independente. Instanța a apelat la cele 125 de state membre pentru sprijin, avertizând că soarta sa depinde de statele care au creat-o și că nu poate acționa singură.
Comisia Europeană a reacționat prin calificarea deciziei drept „profund regretabilă”, însă a menționat că sancțiunile nu vor intra în vigoare timp de șase luni. Această perioadă de grație este lăsată pentru dialog și negocieri între părți. În acest interval, Uniunea Europeană s-a declarat pregătită să colaboreze cu CPI pentru a-i proteja independența și pentru a permite continuarea activității sale într-un mod eficient.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în anul 2002 pentru a judeca crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității. Deși este o instituție globală, CPI numără 125 de state membre, incluzând toate țările din Uniunea Europeană și membrii NATO, cu excepția Statelor Unite și a Turciei. Instanța își are sediul în Țările de Jos, fiind susținută public de mulți dintre aliații strategici ai Washingtonului.
