Administrația condusă de Donald Trump a decis, vineri, impunerea unor sancțiuni oficiale împotriva Curții Penale Internaționale. Această măsură drastică a fost luată de Washington imediat după ce un fost judecător al instituției a fost desemnat laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Decizia vizează blocarea furnizării diverselor servicii către tribunalul de la Haga din partea companiilor americane, afectând direct capacitatea operațională a instanței internaționale.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a explicat faptul că această acțiune este necesară pentru a preveni orice tentativă de urmărire penală a cetățenilor americani de către tribunal. Rubio a declarat că președintele Trump nu va permite niciodată ca această instituție să acționeze împotriva unor americani. Prin aceste sancțiuni, Statele Unite intenționează să interzică tranzacțiile cu instanța, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa, numind-o o instanță necinstită.
Sancțiunile impuse de Washington includ o perioadă de grație de 6 luni, însă au fost stabilite și anumite excepții specifice. Aceste scutiri de la aplicarea restricțiilor vizează exclusiv tranzacțiile legate de domeniul telecomunicațiilor, de software și de gestionarea pensiilor. Washingtonul își fundamentează contestarea pe mandatele de arestare emise anterior de Curte împotriva unor oficiali israelieni, printre care figurează și Benjamin Netanyahu, premierul israelian, conform informațiilor furnizate de Reuters.
În urma deciziei, Curtea Penală Internațională a solicitat intervenția celor 125 de state membre, subliniind că instituția nu poate rămâne singură. Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a asigurat că activitatea tribunalului nu se va opri din cauza restricțiilor, continuând investigațiile și urmăririle penale. Pe de altă parte, Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, a indicat faptul că există opțiuni europene pentru a proteja activitatea instanței.
Decizia de sancționare a coincid cu momentul în care Comitetul Nobel a acordat Premiul Nobel pentru Pace juristei sud-africane Navi Pillay. Acest gest a fost interpretat de Comitetul Nobel ca un sprijin pentru tribunalele internaționale. Totuși, tensiunile dintre Washington și Haga rămân ridicate, în contextul în care administrația Trump dorește să limiteze influența instanței asupra cetățenilor și oficialilor susținuți de aliații SUA.
Curtea Penală Internațională funcționează ca un tribunal permanent, având sediul la Haga, cu misiunea de a judeca indivizi acuzați de crime grave de importanță globală. Această instituție este susținută de un număr vast de state membre, însă autoritatea sa este adesea contestată de marile puteri care nu doresc ca mandatele sale de arestare să afecteze lideri politici sau cetățeni aflați sub jurisdicția lor națională.
