Administrația președintelui Donald Trump pregătește implementarea unor sancțiuni fără precedent care vizează Curtea Penală Internațională ca instituție întregă. Această mișcare strategică a Washingtonului nu se mai limitează doar la sancționarea unor judecători sau procurori individuali, ci vizează direct funcționarea tribunalului de la Haga. Măsurile ar putea avea un impact major asupra capacității de operare a instanței internaționale, în contextul tensiunilor diplomatice actuale.
Decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în cadrul reuniunii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, conform informațiilor furnizate de The Wall Street Journal. Două surse familiarizate cu dosarul au declarat pentru Reuters că planurile de sancționare sunt deja pregătite de către administrația Trump. Washingtonul solicită în mod explicit ca Curtea să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva unor lideri israelieni, contestând totodată investigațiile privind acțiunile trupelor americane în Afganistan.
Dacă Trezoreria SUA va introduce CPI pe lista entităților sancționate, cetățenii și companiile americane vor fi restricționate sever. Acestea nu vor mai putea furniza tribunalului fonduri, bunuri sau servicii fără o licență specifică emisă de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Instituțiile financiare internaționale tind să aplice cu prudență sancțiunile americane pentru a evita riscurile de a pierde accesul la sistemul financiar al SUA, ceea ce ar putea izola financiar instituția.
Conducerea Curții a avertizat că aceste măsuri ar putea lovi direct operațiunile cotidiene ale tribunalului. Vulnerabilitățile identificate includ achiziționarea serviciilor IT, contractarea polițelor de asigurare, procesul de recrutare a anchetatorilor, efectuarea tranzacțiilor financiare și plata angajaților americani ai instituției. Tensiunile au crescut după ce tribunalul a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Gaza.
Conflictul dintre Washington și Haga a fost intensificat de campania condusă de secretarul de stat american Marco Rubio. Acesta a anunțat o strategie de izolare a Curții, solicitând altor state să se retragă din această instituție internațională. Presiunile actuale sunt o continuare a politicii de prima administrație Trump, însă noua abordare ridică confruntarea la un nivel mult mai înalt prin atacul asupra întregii entități juridice.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în anul 2002 pentru a investiga infracțiuni grave precum genocidul și crimele de război. Aceasta intervine conform principiului complementarității, atunci când autoritățile naționale nu pot sau nu doresc să acționeze. Este important de menționat că Statele Unite nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale, fapt care alimentează disputele de jurisdicție și politice dintre cele două părți.
