Administrația președintelui Donald Trump pregătește un pachet de sancțiuni aplicabile întregii Curții Penale Internaționale (CPI), conform unor informații furnizate de surse familiare cu situația agenției Reuters. Această mișcare reprezintă o escaladare majoră în conflictul de lungă durată dintre Washington și instanța internațională, care are responsabilitatea investigării crimelor de război și a genocidului. Deși sancțiunile sunt deja finalizate, momentul exact în care va fi făcut anunțul oficial rămâne, în prezent, neclar pentru observatori.
Decizia ar putea fi oficializată chiar în această săptămână, în contextul desfășurării Adunării Generale a ONU, conform relatărilor The Wall Street Journal. Washingtonul își își exprimă în mod repetat opozția față de activitatea CPI, având un obiectiv clar de presiune politică. Oficialii americani solicită ca instanța să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva liderilor israelieni și să oprească investigația anterioară care vizează trupele americane desfășurate în Afganistan.
Campania de izolare a instituției a fost susținută și de secretarul de stat Marco Rubio, care, încă din luna iulie, a cerut altor state să se retragă din CPI. Deși Washingtonul a aplicat anterior sancțiuni individuale împotriva unor judecători și procurori ai instanței, această nouă etapă vizează sancționarea întregii organizații. Această schimbare de strategie marchează o trecere de la atacurile asupra unor persoane specifice la o abordare sistemică împotriva întregului organism juridic.
Implementarea acestor restricții ar putea paraliza operațiunile Curții Penale Internaționale, afectând procesele administrative și financiare esențiale. Conform avertismentelor oficialilor CPI, sancțiunile ar putea perturba achiziția de servicii IT, asigurările, angajarea noilor investigatori și tranzacțiile financiare de zi cu zi. O problemă majoră ar fi și plata zecilor de angajați americani care lucrează în cadrul instanței, proces care ar putea fi blocat de noile reguli impuse.
Orice măsuri impuse de Departamentul Trezoreriei ar interzice cetățenilor și companiilor americane să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii către CPI fără o licență OFAC. Din cauza dependenței de accesul la sistemul financiar american, băncile tind să respecte excesiv astfel de sancțiuni, ceea ce ar putea izola complet instituția. Această metodă de presiune financiară este concepută să limiteze capacitatea de funcționare a instanței prin blocarea fluxurilor de capital și a parteneriatelor comerciale.
Opoziția administrației Trump față de CPI nu este un fenomen recent, aceasta datează încă din primul său mandat. Tensiunile au revenit în prim-plan în noiembrie 2024, după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război în conflictul din Gaza. Înființată în 2002, CPI are jurisdicție asupra crimelor împotriva umanității atunci când statele nu pot investiga, însă Statele Unite nu au fost niciodată membre ale acesteia.
