Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați a emis un semnal de alarmă privind situația critică a finanțărilor disponibile pentru asistență umanitară. Un raport recent indică faptul că peste 8,3 milioane de persoane riscă să fie private de ajutor în cursul acestui an. Tăierile bugetare masive aduc organizațiile de susținere într-un punct de fragilitate extremă, amenințând funcționarea sistemelor de protecție în zonele cruciale de intervenție.
Deficitul de finanțare a erodat capacitatea agenției de a asista refugiații, obligând instituția să își reducă programele esențiale. Fondurile disponibile ale agenției au suferit o scădere drastică, trecând de la 5,2 la 3,9 miliarde de dolari în perioada 2024-2025, din cauza diminuării contribuțiilor. La sfârșitul lui iulie 2026, HCR a reușit să încaseze doar 32% din suma de 8,5 miliarde de dolari necesară pentru acoperirea cheltuielilor estimate în acest an.
Dominique Hyde, directoarea însărcinată cu Relații Externe a HCR, avertizează că reducerea protecției poate duce la prăbușirea sistemului. Ea subliniază că, sub un anumit prag financiar, serviciile nu doar că ajung la mai puține persoane, dar pot înceta complet să mai funcționeze. Acest fenomen îi lasă pe cei vulnerabili fără protecția necesară, expunându-i la riscuri precum violența, exploatarea sau abuzul în zonele în care s-au deplasat.
Impactul acestor tăieri este vizibil în diverse țări, precum Ciadul, unde 319.000 de refugiați se confruntă cu întârzieri în procesul de înregistrare. Această situație îi privește de documente esențiale și îi expune riscului de detenție. În această țară, până la 200.000 de femei și fete riscă să piardă accesul la spații sigure, în timp ce aproximativ 233.000 de copii ar putea fi privați de serviciile de protecție.
În alte regiuni, situația este la fel de gravă. În Sudan, zeci de mii de copii și supraviețuitori ai violențelor sexuale sunt în pericol de a pierde accesul la servicii esențiale. În Irak, 350.000 de refugiați riscă să piardă oportunitățile de incluziune economică, iar în Siria, 162.000 de persoane deplasate nu vor primi ajutor financiar fără fonduri suplimentare. În Afganistan, alocațiile de reintegrare au scăzut de la 5.300 în 2024 la doar 175 de gospodării la începutul lui 2026.
Criza financiară a forțat agenția ONU să ia măsuri de prioritizare a activităților, însă persistența deficitului afectează chiar și cele mai urgente programe de căutare a soluțiilor. În contextul global, gestionarea resurselor pentru populațiile vulnerabile rămâne o provocare majoră, deoarece numărul persoanelor care necesită protecție se menține la un nivel istoric de mare, în ciuda scăderii resurselor disponibile pentru intervenții.
