Parlamentul Albaniei a dat joi aprobarea necesară pentru desfășurarea unui contingent militar în cadrul Forței Internaționale de Stabilizare (ISF) în Fâșia Gaza. Această misiune internațională este parte dintr-o inițiativă mai amplă, cunoscută sub numele de Consiliul pentru Pace, care este impulsionată de președintele american Donald Trump. Albania va trimite în cadrul acestui efort de stabilizare un număr de maximum 40 de militari, conform deciziei luate de autoritățile de la Tirana.
Decizia a fost luată în urma unei moțiuni propuse de către guvernul socialist al Albaniei, care a beneficiat de un sprijin masiv în cadrul sesiunii parlamentare. Din totalul de 140 de parlamentari, cei 106 membri prezenți la vot au susținut proiectul, fără ca acesta să primească vreun vot împotrivă sau abțineri. Această hotărâre marchează implicarea oficială a statului albanez într-un proces de securitate regională care implică multiple națiuni internaționale.
Obiectivul principal al Forței Internaționale de Stabilizare este de a asigura securitatea în Fâșia Gaza și de a monitoriza procesul de dezarmare al grupării Hamas. Forța urmărește, de asemenea, să pregătească perioada postbelică din enclava palestiniană, concentrându-se pe supravegherea procesului de pace și pe reconstrucția zonei afectate de conflict. Primele trupe străine au început deja operațiunile în iunie, odată cu sosirea forțelor marocane, care au fost amplasate la un cartier general al Forțelor de Securitate ale Israelului.
Albania se alătură astfel unui grup de țări care au decis să contribuie la această misiune de stabilizare. Printre celelalte state care au anunțat desfășurarea de trupe se numără Indonezia, Kazahstan, Kosovo și Uganda, parlamentul căreia a autorizat un contingent militar în august. Procesul de pace este bazat pe o foaie de parcurs în 15 puncte propusă de Consiliul pentru Pace, un document pe care Hamas a declarat că este de acord să îl implementeze, sub rezerva respectării angajamentelor de către Israel.
Situația rămâne însă tensionată din cauza poziției liderului israelian Benjamin Netanyahu, care a respins foaia de parcurs propusă. Premierul israelian a insistat asupra faptului că Israelul nu va accepta o retragere din Fâșia Gaza atât timp cât gruparea Hamas nu este dezarmată complet. Această divergență de opinii între părțile implicate complică implementarea planului de pace propus de Consiliul pentru Pace condus de Donald Trump.
Conflictul actual din Fâșia Gaza a fost declanșat în urma atacului lansat de Hamas pe 7 octombrie asupra părții de sud a Israelului. Această escaladă a dus la moartea a circa 1.200 de persoane și capturarea a 250 de persoane. În urma acestui eveniment, asediul asupra enclavei a provocat pierderi masive, Ministerul Sănătății din Fâșia Gaza raportând peste 73.000 de palestinieni decedați, majoritatea fiind femei și copii.
