Protestele studențești din Tirana au escaladat într-o criză politică majoră, în care manifestanții solicită demisia premierului Edi Rama. Mișcarea, cunoscută sub numele de „Revoluția Flamingo”, a început la sfârșitul lunii mai ca o reacție la un proiect turistic de milioane de euro în zona de coastă Zvërnec. Proiectul este legat de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, și a declanșat o contestare mult mai amplă a guvernării actuale.
Manifestațiile au degenerat în această săptămână în confruntări violente între protestatari și forțele de ordine, fiind incendiate clădiri, spații comerciale și bănci. În urma acestor evenimente, poliția a raportat peste 150 de persoane arestate și mai bine de 300 de persoane cercetate pentru faptele comise. Confruntările au lăsat numeroase victime, înregistrându-se răniți atât în rândul civililor, cât și în rândul forțelor de ordine, poliția confirmând că 71 de agenți au fost răniți.
Premierul Edi Rama a refuzat să demisioneze, susținând că guvernele se schimbă doar prin intermediul alegerilor. Într-un mesaj video înregistrat la Colegiul Europei, afectat de incendiu, Rama a acuzat o opoziție mascată că vrea să tragă Albania înapoi și a menționat existența unor „mâini străine” care ar încerca să blocheze procesul de aderare la Uniunea Europeană. Aceste declarații au venit într-un moment critic pentru integrarea europeană a țării.
Opoziția, reprezentată de Sali Berisha, lider al Partidului Democrat, a respins acuzațiile premierului și a declarat că susține protestul până la capăt. Sali Berisha, fost prim-ministru și lider de 82 de ani, a cerut demisia imediată a guvernului, ironizând afirmațiile lui Rama despre amestecul străin. În paralel, studenții au declarat că nu vor negocia nicio altă revendicare fără plecarea guvernului, fiind nemulțumiți de condițiile din universități și de perspectivele de angajare.
Reprezentanți ai societății civile, precum Rigels Xhemollari de la Qendresa Qytetare, consideră că lipsa de răspuns a premierului timp de patru luni a alimentat furia. Protestatarii cer înlocuirea întregii clase politice care conduce țara de 35 de ani, dorind lideri noi. Mark Marku, decan la Universitatea din Tirana, vede în aceste evenimente o reacție a unei generații care a trezit societatea, deși avertizează că protestul trebuie să ofere o alternativă politică reală.
Tulburările din Albania survin într-un context geopolitic tensionat, în care procesul de aderare la Uniunea Europeană este supus monitorizării constante. Bruxelles-ul a intervenit oficial prin apeluri la calm și reținere, îndemnând toate părțile implicate să evite o nouă escaladare a violenței și să prioritizeze dialogul. Această perioadă de instabilitate internă pune sub semnul întrebării ritmul integrației regionale a Albaniei în cadrul comunității europene.
