Alegătorii din Elveția au respins duminică o inițiativă care urmărea consolidarea statutului de neutralitate prin introducerea unor reguli mai rigide în Constituție. Propunerea, care a fost votată împotriva unei majorități de peste două treimi, avea scopul de a limita capacitatea țării de a coopera cu NATO și de a impune sancțiuni economice. Inițiativa a eșuat și deoarece nu a obținut sprijinul majorității cantoanelor, o condiție obligatorie pentru orice modificare constituțională în sistemul elvețian.
Propunerea de modificare constituțională prevedea că Elveția nu ar fi avut dreptul de a adera sau de a coopera cu alianțe militare sau de apărare, decât în situația unui atac direct. De asemenea, textul impunea ca adoptarea unor sancțiuni economice să poată fi realizată doar dacă acestea sunt aprobate anterior de Organizația Națiunilor Unite. Partidul Popular Elvețian (SVP) a susținut această măsură, argumentând că neutralitatea a fost erodată după ce Berna a decis să impună sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a invaziei Ucrainei.
Guvernul și majoritatea partidelor politice s-au opus ferm acestei inițiative, argumentând că aceasta ar afecta securitatea națională. Ministrul de externe, Ignazio Cassis, a subliniat că adoptarea regulilor propuse ar limita posibilitatea Elveției de a desfășura exerciții militare comune cu NATO. Pe de altă parte, Partidul Verde și Partidul Popular Evanghelic (EVP) au salutat rezultatul, parlamentara Sibel Arslan afirmând că alegătorii au refuzat o tentativă de a izola țara și de a evita responsabilitățile internaționale.
Susținătorii inițiativei, inclusiv Christoph Blocher, au argumentat că neutralitatea a protejat Elveția în trecut, evitând participarea la cele două războaie mondiale și permițând medierea conflictelor. Totuși, deputatul Lukas Reimann, deși nemulțumit de rezultat, a recunoscut că toate partidele și-au reafirmat angajamentul față de neutralitate în timpul campaniei. El a menționat că partidul ar putea reveni în prim-plan dacă guvernul ar adopta sancțiuni și mai dure, îndepărtându-se de principiul neutralității.
Profesorul Fabio Wasserfallen, de la Universitatea din Berna, a explicat că, deși alegătorii apreciază neutralitatea, aceștia aprobă modul în care guvernul o aplică în prezent. Conform acestui expert, populația susține în general sancțiunile aplicate împotriva Rusiei și nu dorește o schimbare a politicii actuale. Această poziție reflectă dorința de a menține un echilibru între statutul tradițional de țară neutră și necesitatea de a răspunde la provocările geopolitice contemporane.
Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional încă din anul 1815, însă modul concret de aplicare a acestei politici nu este detaliat în textul Constituției. În sistemul politic elvețian, modificarea legilor fundamentale necesită nu doar majoritatea voturilor la nivel național, ci și aprobarea majorității cantonelor, ceea ce oferă un control dublu asupra deciziilor care vizează structura statului.
