Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat că va candida la funcția de prim-ministru în cadrul alegerilor anticipate programate pentru data de 25 octombrie. Vucic, care ocupă funcții de conducere de 12 ani, a declarat că va demisiona din funcția de președinte pe 27 septembrie. El a anunțat că, în acea seară, se va adresa națiunii pentru a mulțumi cetățenilor pentru sprijinul acordat, în urma deciziei de a convoca alegeri timpurii, invocând turbulențe politice interne.
Mișcarea studențească, care conduce protestele ce au afectat Serbia în ultimii doi ani, a depus luni la Belgrad o listă cu 250 de candidați. Această listă este considerată principala rivală a listei partidului condus de Aleksandar Vucic, care a depus documentele sâmbătă. Printre candidații studenților se numără cadre universitare, medici, artiști, economiști și Dejan Bodiroga, actualul președinte al Euroligii, într-un efort de a reseta sistemul instituțional de la capăt.
Protestele studențești au fost declanșate de evenimentul tragic din orașul Novi Sad, din noiembrie 2024, când prăbușirea acoperișului unei gări a provocat moartea a 16 persoane. Acest accident a stârnit furia cetățenilor, care au acuzat corupția de a afecta structurile statului. Studenții au desfășurat un alai în Belgrad, purtând o replică a statuii „Învingătorului”, pentru a depune semnăturile colectate în cutii albe la Comisia Electorală, sub strigătele de „Studenții câștigă”.
Partide precum Partidul Democrat și Mișcarea „Kreni Promeni” au anunțat că vor susține mișcarea studențească și nu vor înscrie candidați proprii pe liste. În același timp, Aleksandar Vucic a acuzat grupurile de protest că încearcă să organizeze o revoluție finanțată din exterior. Președintele a susținut că există semne de ingerință și implicare semnificativă a puterilor străine, ceea ce duce la o societate divizată și la o stare de dezordine în țară.
În cadrul evenimentului de luni, studenții au afișat steaguri sârb și au subliniat dorința de a vedea instituții care să își poată îndeplini atribuțiile. Stefan Lukic, un participant la protest, a declarat că scopul este resetarea sistemului. Milica Popovic, tot o studentă, a afirmat că lista depusă reprezintă asumarea responsabilităților viitoare. Această mișcare de protest a cerut organizarea alegerilor anticipate încă din luna mai a anului 2025.
Contextul politică din Serbia este marcat de o tensiune crescută între puterea centrală și mișcările de opoziție. Deși alegerile care trebuiau să aibă loc în decembrie 2027 au fost aduse în avans, tensiunile sociale au fost alimentate de evenimente tragice precum accidentul de la Novi Sad. Această situație reflectă o perioadă de instabilitate în care mișcările studențești și partidele de opoziție caută schimbări structurale în administrația publică.
