Bosnia și Herțegovina organizează duminică un proces electoral descris de experți drept unul dintre cele mai complicate din lume. Aproximativ 3,4 milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru a decide viitorul conducerii țării. Secțiile de votare vor rămâne deschise până la ora 19.00, iar primele rezultări oficiale vor fi comunicate de membrii Comisiei Electorale Centrale după ora 20.00.
Sistemul de vot este extrem de vast, deoarece cetățenii trebuie să aleagă simultan numeroși reprezentanți ai administrației locale, regionale și naționale. Printre funcțiile vizate se numără cei trei membri ai președinției multietnice, parlamentarii pentru legislativul național și conducătorii instituțiilor din cele două entități. Acestea sunt Federația Bosniei și Herțegovinei (FBiH) și Republika Srpska, o entitate dominată de etnicii sârbi.
Campania electorală a fost marcată de divergențe politice majore, în care partidele bosniace au solicitat un stat central mai puternic. Denis Becirovic, actual membru bosniac al președinției tripartite, a declarat că intenționează să relanseze parcursul țării către UE și NATO. Pe de altă parte, partidele naționaliste croate au cerut o reformă electorală pentru a obține o pondere mai mare în alegerea membrului croat al președinției.
Contextul geopolitic adaugă presiune asupra procesului, în condițiile în care Rusia este acuzată de încetinirea aderării țării la UE. Această acțiune ar fi realizată prin menținerea unor legături strânse cu partidul care susține secesiunea Republicii Srpska. În acest demers, Bruxelles-ul a cerut implementarea unor legi anticorupție și reformarea sistemului judiciar, după ce negocierile de aderare programate pentru 2024 au fost amânate.
Pentru a preveni eventualele fraude electorale, acest scrutin va utiliza pentru prima dată instrumente electronice de scanare a buletinelor de vot. De asemenea, se va recurge la verificarea biometrică a amprentelor pentru a asigura integritatea procesului. Aceste măsuri tehnologice sunt introduse într-un cadru instituțional creat prin acordul de pace din 1995, intermediat de Statele Unite, pentru a gestiona diviziunile dintre bosniaci, sârbi și croați.
Structura actuală a statului a fost stabilită ca urmare a conflictului armat din perioada 1992-1995, care a implicat grupări etnice diferite. Acordul de pace a avut rolul de a gestiona tensiunile dintre bosnicii musulmani, sârbii ortodocși și croații catolici. De la primirea statutului de țară candidată de către UE în decembrie 2022, procesul de integrare europeană rămâne un punct central de dispută politică în regiune.
