Brazilienii vor vota duminică, 25 octombrie, în cadrul turului doi al alegerilor prezidențiale, într-un context marcat de o polarizare politică intensă. Scrutinul este considerat decisiv pentru viitorul țării, fiind o confruntare directă între actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și Flávio Bolsonaro, fiul fostului lider Jair Bolsonaro. Rezultatul final ar putea fi influențat în mod direct de mobilizarea alegătorilor care au ales să nu participe la primul tur de vot.
Absenteismul reprezintă un factor critic în această campanie electorală, având în vedere cifrele înregistrate anterior. În primul tur, organizat pe 4 octombrie, aproximativ 33,4 milioane de persoane, ceea ce reprezintă mai mult de unul din cinci alegători, nu s-au prezentat la urne. Aceasta este cea mai mare rată de neparticipare la vot înregistrată din 1998 până în prezent. Mulți cetățeni au ales să plătească o amendă relativ mică în loc să participe la un proces electoral dominat de atacuri personale.
Luiz Inácio Lula da Silva, o figură influentă a stângii din America Latină, încearcă să recâștige sprijinul masiv de care se bucura în trecut. Cu doar câteva zile înainte de a împlini 81 de ani, președintele candidează pentru ceea ce ar putea fi ultima sa încercare de a obține un mandat. În primul tur, Lula a încheiat cu aproximativ 2,2 milioane de voturi mai puțin decât adversarul său. Un sondaj Quaest indică faptul că el are un avantaj de 40% în rândul celor care nu au votat.
Flávio Bolsonaro, unul dintre cei mai înverșiți adversari politici ai președintelui, beneficiază de o tendință conservatoare în America de Sud. Candidatul de dreapta se confruntă însă cu întrebări legate de finanțarea unui film despre tatăl său, Jair Bolsonaro, care se află în arest la domiciliu. Jair Bolsonaro este acuzat că a încercat să răsturneze rezultatul alegerilor prezidențiale din 2022. Ambii candidați au adoptat însă măsuri populiste, promițând beneficii pentru persoanele cu venituri mici și reducerea săptămânii de lucru.
Mobilizarea femeilor pare a fi o provocare majoră pentru ambele tabere politice în această etapă a scrutinului. Conform unui sondaj realizat de BTG Pactual și Nexus, interesul pentru alegeri este semnificativ mai scăzut în rândul femeilor comparativ cu cel al bărbaților. În timp ce 62% dintre bărbați au declarat că sunt foarte interesați de procesul electoral, procentul femeilor care susțin această afirmație este de numai 49%. Această lipsă de entuziasm ar putea influența rezultatul final de duminică.
Istoria electorală a Braziliei oferă indicii despre dinamica dintre cele două runde de vot. De la revenirea țării la democrație, șapte din cele nouă alegeri prezidențiale au necesitat un al doilea tur. În toate aceste cazuri, câștigătorul final a fost candidatul care se clasase pe primul loc în prima rundă. Totuși, în șase dintre cele șapte scrutinuri cu tur decisiv, nivelul de absenteism a crescut între cele două runde de vot organizate.
