Peste 3,4 milioane de alegători din Bosnia și Herțegovina vor merge la vot duminică pentru a decide cine va guverna țara, entitățile și cantoanele sale în următorii patru ani. Conform datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, numărul total de alegători înregistrați este de 3.414.364. Acest proces electoral de anvergă are loc într-un context marcat de dispute politice persistente și tensiuni interetnice ridicate, care au afectat stabilitatea regională.
O schimbare majoră în organizarea acestor scrutinuri este introducerea tehnologiilor biometrice pentru verificarea identității alegătorilor, inclusiv utilizarea amprentelor digitale. În toate cele 5.200 de secții de votare vor fi utilizate mașini pentru scanarea automată a buletinelor de vot, existând și unități de rezervă pentru a preveni eventualele defecțiuni tehnice. Acest sistem este implementat cu scopul de a combate fraudele electorale, precum furtul de identitate sau votul multiplu, facilitând totodată o procesare mai rapidă și mai precisă a rezultatelor.
Sistemul electoral actual rămâne unul nereformat, în ciuda promisiunilor făcute de partidele care au format guvernul după alegerile din 2022. Această lipsă de reformă înseamnă că candidații pentru președinția formată din trei membri vor concura în continuare sub reguli care sunt considerate discriminatorii pentru membrii minorităților naționale. Există, de asemenea, riscul ca alegătorii bosniaci, fiind mai numeroși, să influențeze semnificativ alegerea membrului croat în cadrul președinției de stat.
Competiția politică este extrem de vastă, implicând 76 de partide și patru candidați independenți. În cadrul președinției, candidatul croat susținut de HDZ BiH este Darijana Filipovic, în timp ce Zdenko Lučić candidează ca independent, cu sprijinul unui bloc centrat în jurul HDZ 1990. Pe partea opusă, Slaven Kovačević din Frontul Democratic (DF) concurează cu sprijinul alegătorilor bosniaci. Sondajele indică un avantaj pentru actuala membră sârbă Željka Cvijanović și pentru președintele în exercițiu Denis Bećirović.
Pe lângă președinție, alegătorii vor electe direct 42 de membri ai Camerei Reprezentanților a Adunării Parlamentare a BiH, 98 de membri ai Camerei Reprezentanților a Parlamentului Federației BiH și 83 de membri ai Adunării Naționale a Republicii Srpsa (RS). În Republica Srpsa, alegătorii vor vota direct președintele entității și doi vicepreședinți. Procesul de formare a noilor autorități va fi unul complex, deoarece după certificarea rezultatelor de către Comisia Electorală Centrală, termenul pentru numirea premierului nu a fost respectat niciodată în trecut.
Blocajul politic din Bosnia și Herțegovina a avut consecințe economice directe asupra procesului de integrare europeană. Din cauza disputelor care au blocat integrarea în UE încă de la mijlocul anului 2024, țara a pierdut sute de milioane de euro din sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru implementarea reformelor necesare. Această situație de impas administrativ pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de a forma un executiv funcțional în termenul prevăzut de lege.
