Peste 3,4 milioane de alegători din Bosnia și Herțegovina sunt chemați la urne duminică pentru a participa la alegerile generale. Acest proces electoral va determina structura puterii la nivel de stat, de entități și de cantoane pentru perioada de patru ani ce urmează. Scrutinul este marcat de o modernizare tehnologică semnificativă, fiind implementate proceduri noi pentru gestionarea procesului de vot.
Principala noutate tehnologică introdusă în acest scrutin este utilizarea sistemelor biometrice pentru verificarea identității alegătorilor. Această metodă include colectarea amprentelor digitale pentru a asigura integritatea procesului. În plus, se va utiliza scanarea automată a buletinelor de vot pentru a eficientiza numărătoarea. Toate cele 5.200 de secții de votare vor fi dotate cu aceste echipamente speciale.
Pentru a preveni eventualele probleme tehnice, autoritățile au pregătit și unități de rezervă. Aceste echipamente suplimentare vor fi puse la dispoziție în cazul în care apar defecțiuni ale sistemelor principale. Această măsură de siguranță este menționată ca fiind esențială pentru desfășurarea fără impedimente a votului în toate secțiile de votare desemnate pentru acest scrutin de amploare.
Procesul electoral este complex, implicând alegerea directă a trei membri ai președinției și a 42 de deputați în Camera Reprezentanților a Adunării Parlamentare a BiH. De asemenea, se vor selecta 98 de deputați în Camera Reprezentanților a Federației și 83 în Adunarea Națională a Republicii Srpska. În cadrul Republicii Srpska, președintele și cei doi vicepreședinți vor fi aleși tot prin vot direct, în timp ce în Federație se vor vota adunările cantonale.
La nivelul întregului scrutin participă în competiție 76 de partide politice și patru candidați independenți. Această diversitate reflectă fragmentarea politică din țară, în contextul unor reguli electorale care au rămas neschimbate. Candidații concurează în condiții care, conform surselor, îi discriminează pe membrii minorităților naționale și pe cei care aparțin popoarelor constitutive, dar se află în minoritate în entitatea în care locuiesc.
Aceste alegeri au loc într-un climat de tensiuni interetnice și dispute politice intense. Din mijlocul anului 2024, aceste conflicte au blocat parcursul țării către Uniunea Europeană, provocând pierderea a sute de milioane de euro din fondurile europene destinate reformelor. Reforma electorală, care fusese promisă de partidele care au format guvernul după alegerile din 2022, nu a fost implementată până în prezent.
