Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați marți la vot pentru a desemna reprezentanții în cel de-al 26-lea Knesset. Scrutinul are loc într-un context marcat de conflictele regionale din Fâșia Gaza, Liban și Iran, precum și de presiuni economice interne. Alegătorii trebuie să decidă dacă Benjamin Netanyahu va reuși să rămână la putere sau dacă o nouă configurație politică va prelua controlul asupra țării.
Principala confruntare electorală se desfășoară între partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, și noua formațiune de centru Yashar, reprezentată de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major. Sondajele arată o competiție extrem de strânsă între cele două tabere. Un studiu realizat de Canal 12 a atribuit partidului Yashar 23 de mandate, în timp ce Likud a obținut 21. Totuși, un alt sondaj al Canalului 14 indica rezultate inverse, oferind 30 de mandate pentru Likud și doar 20 pentru grupul condus de Eisenkot.
În Israel, parlamentul este format din 120 de locuri, iar pentru formarea unui guvern este necesar sprijinul a cel puțin 61 de deputați. Deși la urne se înscriu 36 de partide, estimările indică faptul că doar între 11 și 13 formațiuni vor reuși să intre în Knesset. Blocul condus de Benjamin Netanyahu, care include Likud, două partide de extremă dreaptă conduse de Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir, precum și două formațiuni ultraortodoxe, este creditat cu un număr de mandate cuprins între 49 și 55.
Securitatea națională și gestionarea atacurilor din 7 octombrie 2023 reprezintă teme centrale ale campaniei electorale. Alegătorii își evaluează liderii în funcție de modul în care autoritățile au gestionat eșecul de securitate care a dus la uciderea a peste 1.200 de israelieni. În paralel, serviciul militar obligatoriu este un subiect de dispută, în special în ceea ce privește scutirile pentru bărbații ultraortodoxi, într-un moment în care armata raportează un deficit de peste 12.000 de militari.
Problemele economice și costul vieții influențează semnificativ opțiunile electorale, fiind menționate de 21% dintre respondenți ca fiind prioritatea principală. În rândul tinerilor cu vârste între 22 și 34 de ani, 58% sunt preocupați de prețuri și de costul locuințelor. O altă temă controversată a fost propunerea lui Benjamin Netanyahu privind utilizarea criptomonedelor pentru a evita sancțiunile bancare, o idee pe care Gadi Eisenkot a ironizat-o sub numele de „BibiCoin”, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale.
Sistemul electoral din Israel funcționează pe baza reprezentării proporționale prin liste de partid, impunând un prag de intrare în parlament de 3,25%. Această structură face ca formarea unei coaliții stabile să fie o provocare majoră, având în vedere fragmentarea opoziției și dificultatea de a obține acorduri cu diverse grupări, inclusiv cu partidele arabe, care reprezintă aproximativ 20% din populația țării.
