Israelienii au mers la vot marți pentru primele alegeri parlamentare organizate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a declanșat războaiele din Gaza, Liban și Iran. În acest context politic tensionat, Gadi Eisenkot, fostul șef al armatei israeliene, a devenit principalul rival al premierului în exercițiu, Benjamin Netanyahu. Disputa dintre cei doi lideri marchează un moment decisiv pentru viitorul direcției politice a țării.
Datele primelor exit-poll-uri indică faptul că partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, ar putea obține cele mai multe mandate în Parlament. Conform sondajului realizat de Channel 12, Likud ar urma să capteze 24 de mandate, în timp ce partidul de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot, ar obține 22 de locuri. La momentul actual, blocul partidelor care se opun lui Netanyahu ar deține 52 de locuri, în fața celor 50 de mandate pentru partidele care îl susțin pe premier.
Postul public Kan prezintă rezultate ușor diferite, estimând că partidul Likud va obține 25 de mandate din cele 120 disponibile, în timp ce Yashar ar lua 21 de locuri. Aceste cifre reprezintă o surpriză, deoarece sondajele din ultimele luni indicau faptul că Likud se afla în urma partidului Yashar. Totuși, nici tabăra lui Netanyahu, nici opoziția nu par să aibă o cale clară către formarea unui guvern, deoarece niciuna dintre cele două actually nu ar obține majoritatea necesară de 61 de locuri.
Gadi Eisenkot, în vârstă de 66 de ani, are o traiectorie militară de patru decenii, ocupând funcția de șef al armatei între 2015 și 2019. Fiul unor imigranți marocani care a crescut în Tiberias și Eilat, el a intrat în politică în 2022 alături de Benny Gantz. Cei doi au făcut parte din cabinetul de urgență de război al lui Netanyahu, însă au părăsit acestul în iunie 2024, criticând lipsa unei strategii pentru perioada de după încheierea conflictului.
Programul politic al lui Eisenkot pune accent pe responsabilitate și pe înființarea unei comisii de anchetă pentru eșecurile din 7 octombrie 2023. El propune, de asemenea, recrutarea militară obligatorie sau serviciul național pentru toți cetățenii. În ceea ce privește securitatea, el susține operațiunile militare din Gaza, Liban și Iran, dar critică modul în care Benjamin Netanyahu a gestionat războiul din Gaza, acuzându-l că a pus în pericol viața ostaticilor din motive politice.
Aceste alegeri parlamentare sunt organizate într-un cadru de instabilitate regională majoră, fiind primele după atacul Hamas care a schimbat radical securitatea în Israel. Deși rezultatele exit-poll-urilor indică o fragmentare a puterii, drumul către formarea unei coaliții ar putea depinde de partidele de stânga, de dreapta, de centru sau chiar de partidele arabe, conform analizelor de specialitate.
