Israelienii se prezintă la urne marți, 27 octombrie, pentru un scrutin care este considerat un test decisiv pentru Benjamin Netanyahu. Prim-ministrul, cel mai longeviv lider al țării, se confruntă cu o întrebare fundamentală privind viitorul conducerii Israelului. Aceasta este prima alegere națională organizată de la atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023, eveniment care a declanșat războaiele din Gaza, Liban și Iran, afectând semnificativ securitatea și poziția internațională a statului.
Miza electorală depășește simpla alegere a unui lider, reflectând direcția strategică a țării. Guvernul actual, care își încheie un mandat complet de patru ani, s-a bazat pe parteneri de extremă dreaptă și ultraortodoxi, promovând o agendă naționalistă și religioasă. În paralel, Benjamin Netanyahu este primul prim-ministru în exercițiu judecat pentru corupție, în timp ce eforturile sale de reformă judiciară au provocat proteste masive în 2023, deoarece acestea urmăreau slăbirea Curții Supreme.
Sistemul electoral israelian este complex, deoarece alegătorii votează liste de partid, nu candidați individuali. Pentru a intra în Knesset, parlamentul de 120 de locuri, un partid trebuie să depășească pragul electoral de 3,25%. Luni, în competiție au intrat 36 de partide, însă sondajele indică faptul că doar între 11 și 13 liste vor reuși să obțină reprezentare. Rezultatul final va depinde critic de calculul coalițiilor, deoarece nicio forță politică nu pare să poată atinge singură majoritatea de 61 de locuri.
Competiția principală este între partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, și noul partid de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot. Sondajele de la Canal 12 îl plasează pe Eisenkot pe primul loc, cu 23 de locuri, înaintea lui Netanyahu, care ar avea 21. Totuși, Canal 14 estimează un rezultat diferit, oferind Likud 30 de locuri și lui Eisenkot 20. Opoziția rămâne fragmentată, având lideri precum Naftali Bennett și Avigdor Liberman care își păstrează propriile aspirații la funcția de prim-ministru.
Economia și costul vieții au devenit teme majore, afectând în special alegătorii tineri. Conform unui sondaj de la Canal 12, 21% dintre israelieni consideră economia prioritatea principală, depășind preocupările legate de recrutarea ultraortodocșilor sau de eșecul de securitate. Benjamin Netanyahu a încercat recent să aducă această temă în prim-plan, sugerând utilizarea criptomonedelor pentru a ocoli eventualele sancțiuni internaționale, o propunere care a fost criticată dur de economiști și de Banca Israelului.
Contextul geopolitic este unul tensionat, cu Israelul în poziția de a pierde influența diplomatică. În timp ce Donald Trump a oferit sprijin lui Netanyahu, percepția publică în SUA rămâne nefavorabilă, conform datelor Pew Research Center. În Europa, țări precum Regatul Unit, Franța și Canada au recunoscut statul palestinian și au impus restricții asupra coloniștilor, ceea ce pune presiune pe orice guvern care va decide să mențină politicile actuale de extindere a coloniilor în Cisiordania.
