Alegerile parlamentare programate pentru duminică, 25 octombrie, reprezintă un moment critic pentru Serbia, în contextul în care Aleksandar Vucic urmărește trecerea de la funcția de președinte la cea de prim-ministru. După 12 ani de putere, liderul se confruntă cu o opoziție organizată și cu o mișcare studențească formată din 250 de candidați profesioniști. Această forță politică a apărut ca un răspuns la protestele generate de prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad în noiembrie 2024.
Reprezentanții opoziției și activiștii descriu o situație de declin democratic, marcată de amenințări sistematice împotriva criticilor și de o creștere a corupției. Un exemplu menționat este cazul lui Marko Marjanovic, un critic vocal care a fost reținut de poliția mascată și ținut în izolare timp de două zile. Acesta susține că astfel de acțiuni fac parte dintr-o campanie de tăcere, după ce a fost și bătut în timpul protestelor din august 2025.
Libertatea presei este un alt punct de tensiune, Serbia fiind clasificată pe locul 104 din 180 de țări în Indicele mondial al libertății presei din 2026. Conform organizației Reporteri fără Frontiere, situația este cea mai slabă din regiunea Balcani. Veran Matic, care conduce o comisie pentru siguranța jurnaliștilor, a raportat atacuri frecvente, în timp ce datele Fundației Slavko Curuvija indică faptul că Aleksandar Vucic a atacat verbal instituțiile media de cel puțin 182 de ori în primele nouă luni ale anului.
Securitatea digitală a adversarilor politici este, de asemenea, sub semnul întrebării, în urma unor atacuri cibernetice raportate de grupuri precum SHARE Foundation. Jelena Kontic a declarat că a fost ținta programului spion Pegasus, o afirmație confirmată de teste criminalistice și de monitorizarea Citizen Lab. Deși Agenția de Informații de Securitate a Serbiei a respins aceste acuzații, calificându-le drept „senzaționalism trivial”, mai mulți activiști și personalități ale opoziției au raportat incidente similare.
Violența polițienească este raportată și în cadrul manifestărilor de pe stradă, unde protestatarii susțin că forța este folosită împotriva demonstrațiilor pașnice. Dusan Radovic, un arhitect de 26 de ani, a descris o agresiune brutală din partea ofițerilor în orașul Valjevo, fiind lovit cu picioarele și călcat pe cap. Raportul specialistului Djordje Alempijevic a concluzionat că aceste incidente nu sunt izolate, ci demonstrează un model organizat de brutalitate și tortură aplicat de poliție.
Contextul european actual este marcat de o agitație socială semnificativă, reflectând o perioadă de instabilitate în diverse regiuni. În timp ce în Serbia se organizează alegeri decisive, Italia se pregătește pentru o nouă rundă de proteste sâmbătă, implicând mii de polițiști pe străzi. Totodată, în Franța, magazinele de lux au început să își acopere vitrinele ca măsură de precauție în fața noilor manifestări prevăzute.
