Benjamin Netanyahu și coaliția sa de dreapta se pregătesc pentru alegerile legislative, primele organizate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele ulterioare din Gaza, Liban și cu Iranul. În contextul tensiunilor regionale, premierul încearcă să își consolideze poziția de garant al securității naționale, în timp ce se confruntă cu o opoziție tot mai vocală. Scenariul electoral este unul complex, având în vedere instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu și conflictele active pe mai multe fronturi.
Sondajele de opinie din a doua jumătate a lunii octombrie indică faptul că niciun bloc nu va obține majoritatea de 61 de mandate în Knesset. Coaliția actuală a lui Netanyahu adună între 52 și 54 de mandate, în timp ce opoziția, fără partidele arabe, se situează la 55-57 de mandate dintr-un total de 120. Partidele arabile, care reprezintă aproximativ 20% din populație, dețin restul mandatelor, însă o alianță cu blocul de dreapta este exclusă, iar o coaliție cu opoziția este puțin probabilă.
Principalul oponent al lui Netanyahu este Gadi Eisenkot, fost șef al armatei israeliene IDF, care a înființat partidul centrist Yashar. Eisenkot, un militar de carieră care a comandat Brigada de elită Golani, mizează pe o strategie de „securitate pragmatică” și pe integritatea instituțională. Partidul său a reușit să cucerească peste jumătate din electorat într-un timp record, țintind în special alegătorii de centru-dreapta care sunt dezamăgiți de alianța lui Netanyahu cu partidele de extremă dreapta.
Campania lui Gadi Eisenkot include măsuri dure împotriva partidelor ultraortodoxe, precum impunerea obligației de serviciu militar pentru toți cetățenii, inclusiv pentru minoritatea arabă. În ceea ce privește securitatea, el susține eliminarea capacităților militare ale Hamas, dar cere o strategie politică clară pentru perioada post-război. Totodată, Eisenkot solicită înființarea unor comisii independente pentru a investiga eșecul serviciilor de informații și al armatei în raport cu masacrul din 7 octombrie 2023.
Benjamin Netanyahu se confruntă cu două scandaluri majore: Qatargate, legat de finanțarea Hamas de către Qatar cu acordul său, și acuzațiile privind avertizările primite înainte de atacul din 7 octombrie. Pentru a rămâne la putere, Netanyahu ar putea utiliza un blocaj parlamentar, rămânând prim-ministru interimar cu puteri executive depline. O altă variantă este formarea unui guvern de uniune națională, o soluție istorică utilizată în momente de amenințare existențială, precum înaintea Războiului de Șase Zile din 1967.
Contextul geopolitic actual este marcat de o intensificare a activităților militare în regiune, inclusiv exerciții de amploare ale armatei israeliene care implică trimiterea de avioane de luptă spre frontiera iraniană. Aceste acțiuni militare se desfășoară într-un moment de instabilitate globală, în care marile puteri monitorizează atent evoluția conflictelor din Orientul Mijlociu și impactul acestora asupra securității regionale și a echilibrului de forțe internațional.
