Serbia organizează astăzi alegeri legislative anticipate, un proces electoral care are loc într-un context de criză politică și proteste sociale intense. Disputa pentru controlul puterii implică partidul de guvernământ, Partidul Progresist Sârb, condus de Aleksandar Vucic, care urmărește să revină la guvernare în calitate de prim-ministru. Alegerea este considerată de către protestatari ca fiind un referendum împotriva lui Aleksandar Vucic, desfășurându-se în condiții de tensiune politică majoră.
Procesul electoral este unul de amploare, fiind a 15-a ediție a alegerilor parlamentare de la introducerea democrației multipartite în Serbia din 1990. La vot sunt eligibili aproximativ 6,45 milioane de alegători care trebuie să aleagă 250 de membri ai Adunării Naționale. Pe plan internațional, peste 102.000 de persoane sunt înregistrate pentru a vota în 93 de secții de votare din 37 de țări diferite, în timp ce în Serbia sunt disponibile aproape 8.400 de secții.
Partidul Progresist Sârb, care se află la putere din anul 2012, concurează sub lista electorală „Aleksandar Vucic – Serbia Unită”. Aleksandar Vucic a convocat aceste alegeri anticipate în septembrie, după ce a demisionat din funcția sa anterioară. Formarea politică deținută de acesta se confruntă cu o competiție strânsă din partea unor grupări noi, printre care se numără „Lista Studenților – Studenții Câștigă”, o mișcare care a câștigat teren după evenimentele tragice din Novi Sad.
Presiunea socială a crescut semnificativ după accidentul survenit la 1 noiembrie 2024, când acoperișul unei gări proaspăt renovate din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane. Acest incident a declanșat proteste organizate de studenți, care au acuzat guvernul de corupție. Din acest motiv, scrutinul de astăzi este văzut ca o încercare de a răspunde cerințelor societății civile, în condițiile în care secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00.
Monitorizarea acestui scrutin este asigurată de observatori interni și internaționali, inclusiv reprezentanți ai OSCE/ODIHR, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și ai Parlamentului European. Pe lângă tensiunile interne, alegerile reflectă și diviziunile privind politicile externe ale țării, în special în ceea ce privește integrarea europeană, relațiile cu Rusia și China, precum și situația din Kosovo. Rezultatul va stabili componența parlamentului și capacitatea partidelor de a forma un nou guvern.
Serbia ocupă o poziție complexă pe arena geopolitică, fiind un țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Totodată, statul sârb menține legături strânse cu Moscova și a refuzat până în prezent să se alăture regimului de sancțiuni occidentale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina. Această dualitate între aspirațiile europene și parteneriatele cu marile puteri orientale rămâne un punct central în dezbaterea politică națională.
