Serbia trece astăzi prin alegeri parlamentare anticipate, într-un context marcat de tensiuni politice și de presiunea protestelor anti-guvernamentale care au durat doi ani. Această etapă electorală a fost accelerată după ce președintele Aleksandar Vucic a decis să renunțe la funcția sa și să devanceze votul, cu scopul de a încerca menținerea puterii prin poziția de prim-ministru. Protestatarii au descris acest proces ca fiind un referendum împotriva lui Vucic, văzând în el o șansă de schimbare.
Prima posibilitate reală de a vedea o schimbare la nivelul guvernării din Serbia de la anul 2012 este reprezentată de acest scrutin. Mișcarea studențească de protest a reușit să se transforme într-o forță politică organizată, participând la alegeri printr-o listă formată din reprezentanți ai societății civile. Scopul principal al acestui grup este înfrângerea Partidului Progresist, SNS, formatioana care este condusă de Vucic și care domină scena politică de peste un deceniu.
În procesul electoral participă oficial 18 partide care concurează pentru ocuparea celor 250 de locuri disponibile în parlamentul țării. Deși există mai multe formațiuni, majoritatea partidelor de opoziție au ales să își ofere sprijinul mișcării studenților. Analizele sugerează că prezența la vot ar putea depăși media de 55% observată anterior în perioada în care SNS a deținut puterea, secțiile de votare fiind deja populate de alegători.
Situația este complicată de rezultatele divergente ale sondajelor realizate în absența unor institute independente de monitorizare. Grupul de experți de dreapta New Political Thought of Serbia (NSPM) a estimat o cotă de 44,5% pentru lista studenților, față de 42,7% pentru lista lui Vucic. În contrast, un sondaj realizat de Faktor Plus, considerat apropiat de autorități, indica o majoritate de 48,6% pentru actuala conducere și doar 37,1% pentru studenți.
Integritatea procesului este pusă sub semnul întrebării de către 24 de ONG-uri sârbe, care au declarat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru alegeri libere și corecte. Pentru a compensa deficiențele structurale, studenții au mobilizat o rețea de voluntari pentru monitorizare, alături de observatorii internaționali. Secțiile de votare se închid la ora 20:00, iar diaspora se confruntă cu un număr limitat de puncte de votare, fiind nevoită să voteze în intervale orare restricționate.
Evoluția politică din regiunea Balcanilor rămâne un subiect de interes constant pentru stabilitatea europeană, având în vedere rolul strategic al Serbiei. În perioada de deceniu în care Partidul Progresist, SNS, a dominat viața politică, structurile de guvernare au fost consolidate în jurul figurii lui Vucic, fie ca președinte, fie ca premier, influențând semnificativ dinamica regională.
