Primele exit-polluri emise în urma alegerilor parlamentare din Israel indică faptul că partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, ar urma să obțină cele mai multe mandate. Cu toate acestea, datele furnizate de postul public Kan și de alte surse precum The Times of Israel arată că niciuna dintre cele două tabere politice nu ar avea majoritatea necesară pentru formarea unui guvern. În Knesset, Parlamentul israelian, este necesar un minim de 61 de mandate din totalul de 120 pentru a asigura controlul parlamentar.
Conform estimărilor realizate de Kan, partidul Likud ar putea obține 25 de mandate, în timp ce partidul de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot, ar urma să capteze 21 de locuri. Totuși, deși Likud este cel mai mare partid individual, blocul opoziției condus de Eisenkot ar avea un total de 53 de mandate, în fața celor 50 de locuri estimate pentru partidele care îl susțin pe Netanyahu. Această distribuție a puterii indică o fragmentare politică ce va necesita negocieri complexe.
O componentă decisivă în calculul mandatelor este reprezentată de partidele arabe, care nu fac parte din blocul de opoziție condus de Eisenkot, dar se opun premierului. Aceste formațiuni ar urma să obțină între 17 și 18 mandate, ceea ce accentuează dificultatea de a atinge pragul de 61 de locuri pentru orice coaliție. În acest scenariu, formarea unui guvern va depinde critic de capacitatea partidelor de a negocia sprijinul necesar sau de posibile acorduri cu formațiunile arabe.
Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, ar putea primi primul mandat de a forma un guvern, având în vedere că partidul său este cel mai mare. Totuși, există riscul ca nicio tabără să nu reușească să obțină o majoritate, ceea ce ar putea forța organizarea unor noi alegeri în următoarele luni. Dacă acest lucru se întâmplă, situația ar putea aminti criza politică din perioada 2019-2022, când țara a trecut prin cinci runde de alegeri parlamentare.
Prezența la vot a fost record, depășind cifrele înregistrate la scrutinul din 2022. La ora 20:00, participarea a ajuns la 74,3%, în timp ce în 2022 era de 66,3%. Peste 5,4 milioane de israelieni s-au prezentat la urne până la această oră, reprezentând cea mai înaltă prezență înregistrată la acest interval orar din anul 1988. Datele de la ora 18:00 indicau deja o prezență de 66,7%, depășind nivelul de 57,7% din anul precedent.
Scrutinul de astăzi este primul organizat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și după conflictele militare care au urmat în Gaza, Liban și Iran. Aceste evenimente de securitate au marcat campania electorală, oferindu-le opoziției ocazia de a cere anchete naționale privind eșecurile de securitate, o inițiativă la care guvernul lui Netanyahu s-a opus.
