Letonii sunt chemați la urne sâmbătă pentru alegerile parlamentare, într-un proces electoral dominat de teme precum securitatea națională, războiul din Ucraina și creșterea costului vieții. Aproximativ 1,5 milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota membrii Saeima, parlamentul unicameral al țării. În această competiție participă paisprezece partide și alianțe, folosind un sistem proporțional pentru alegerea celor 100 de deputați. Pentru a intra în Parlament, orice formațiune politică trebuie să depășească pragul de 5% din voturile exprimate la nivel național.
Securitatea teritorială reprezintă o preocupare majoră, având în vedere că Letonia este membră NATO și UE, având granițe cu Rusia și Belarus. Invazia rusă din Ucraina și incidentele recente cu drone pe flancul estic al NATO au intensificat temerile privind protecția țării. Din acest motiv, NATO și aliații au decis să întărească protecția spațiului aerian letonian pe durata scrutinului. Patru avioane germane Eurofighter au fost desfășurate temporar la baza militară Lielvārde pentru a asigura un mediu sigur.
Pe lângă aspectele militare, campania electorală este influențată puternic de problemele economice și de presiunea asupra populației. Alegătorii urmăresc cu atenție prețurile ridicate, nivelul salariilor, ritmul lent al economiei și dificultățile sistemului de sănătate. De asemenea, problemele demografice, precum emigrația și îmbătrânirea populației, rămân subiecte de discuție constantă în societate. Aceste aspecte de stabilitate economică și socială definesc principalele direcții de campanie ale tuturor formațiunilor politice implicate în acest scrutin parlamentar.
Premierul Andris Kulbergs, care conduce partidul Lista Unită, se află într-o poziție de leadership de la luna mai, după prăbușirea guvernului anterior. Guvernul precedent a fost afectat de o criză politică legată de incidentele cu drone ucrainene, context în care Kulbergs a preluat conducerea executivului. Deși sondajele indică Lista Unită drept prima formațiune, nivelul de susținere nu este suficient pentru formarea unui guvern prin propriile forțe. Rezultatele vor impune negocieri complexe pentru constituirea unei noi coaliții de guvernare.
Există și o componentă de opoziție populistă care încearcă să capitalizeze nemulțumirea cetățenilor față de situația actuală. Formațiuni precum Puterea Suverană, Alianța Tinerilor Letoni și partidul Letonia Întâi susțin o abordare mai puțin strictă față de Moscova. Aceste grupări critică sprijinul acordat Ucrainei și avertizează că o decuplare economică totală de Rusia ar putea produce efecte negative. În contrast, Andris Kulbergs susține menținerea ajutorului pentru Ucraina și consolidarea apărării, cu o intenție de a aloca aproximativ 5% din PIB pentru apărare.
Contextul regional este marcat de o instabilitate crescută, în condițiile în care incidentele cu drone și rachete au afectat Republica Moldova. În același timp, alerte de securitate au dus la închiderea aeroportului din Vilnius, subliniind fragilitatea flancului estic al Europei. Aceste evenimente geopolitice adaugă o presiune suplimentară asupra deciziilor politice din statele membre NATO care se află în proximitatea zonelor de conflict active.
