Serbia se pregătește să voteze duminică, 25 octombrie 2026, într-un scrutin parlamentar anticipat care reprezintă un test politic major pentru Aleksandar Vučić. Această campanie electorală este marcată de proteste masive, acuzații de corupție și îngrijorări legate de condițiile electorale. În prim-plan se află confruntarea dintre guvernarea de lungă durată a lui Aleksandar Vučić și Lista Studențească, o formațiune apolitică ce a apărut ca urmare a mișcărilor de protest din țară.
Lista Studențească funcționează ca principalul adversar al coaliției guvernamentale, fiind o forță de opoziție fără un lider unic, bazându-se pe o conducere colectivă. Această mișcare a luat naștere după tragedia de la Novi Sad, când prăbușirea copertinei gării a ucis 16 persoane în noiembrie 2024. Programul lor, numit „Planul Studențesc”, vizează combaterea corupției sistemice, independența justiției și auditul cheltuielilor publice pentru infrastructură, reușind să atragă sprijinul unor partide precum Partidul Democrat sau Frontul Verde-Stânga.
Aleksandar Vučić, care conduce politica sârbă de peste un deceniu, candidează pentru funcția de prim-ministru în fruntea listei „Aleksandar Vučić – Serbia Unită”, dominată de Partidul Progresist Sârb. Președintele în funcție a demisionat pentru a face acest pas, lăsând atribuțiile de președinte interimar președintei Adunării Naționale, Ana Brnabić. În timpul campaniei, Aleksandar Vučić a atacat mișcarea studențească, susținând că aceasta este susținută din străinătate și că urmărește o lovitură de stat împotriva statului.
Sistemul electoral sârb este unul unicameral, cu Adunarea Națională formată din 250 de mandate, repartizate printr-un sistem proporțional de liste închise. Pentru a forma o majoritate parlamentară, este necesară obținerea a cel puțin 126 de locuri, pragul electoral fiind stabilit la 3%. Aproximativ 6,45 milioane de cetățeni sunt înscriși pe listele electorale, în timp ce numărul alegătorilor înregistrați în străinătate a depășit 100.000 de persoane, o cifră de trei ori mai mare decât cea de la alegerile din 2023.
Un sondaj realizat de New Serbian Political Thought indică o schimbare importantă în raportul de forțe, plasând Lista Studențească ușor înaintea partidului lui Aleksandar Vučić. Rezultatele arată 44,5% pentru mișcarea studențească față de 42,7% pentru coaliția guvernamentală, fiind prima dată în peste un deceniu când o opoziție conduce un sondaj național. Totuși, autorii avertizează că datele sunt o fotografie de moment, în contextul presiunilor exercitate de guvern asupra instituțiilor de sondare independente.
Serbia menține statutul de stat candidat la Uniunea Europeană din 2012, începând negocierile de aderare în 2014. Procesul de integrare europeană implică deschiderea a 21 de capitole, însă doar două au fost închise provizoriu până în prezent. Relațiile dintre Belgrad și Bruxelles au suferit deteriorări recente, în contextul deciziei lui Aleksandar Vučić de a nu participa la Summitul UE-Balcanii Occidentali din 2025 și al criticilor privind lipsa de transparență în procesul de reformă judiciară.
