Alegerile parlamentare programate pentru duminică, 25 octombrie, reprezintă cea mai mare provocare politică pentru Aleksandar Vucic, care conduce Serbia de 14 ani. O mișcare formată din studenți, cunoscută sub numele de Lista Studenților, a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de cetățeni, organizând un miting la Belgrad care a adunat 150.000 de oameni. Această nouă forță politică de tip Generația Z țintește schimbarea guvernării prin combaterea corupției.
Conform unui sondaj realizat de agenția independentă New Serbian Political Thought, Lista Studenților conduce pentru prima dată în preferințele electoratului. Aceasta deține un procent de 44,5%, depășind alianța politică Aleksandar Vucic - Serbia Unită, dominată de SNS, care se află la 42,7%. Această evoluție surprinzătoare reflectă o schimbare de paradigmă în politica sârbă, unde o mișcare descentralizată, bazată pe experți precum medici sau ingineri, câștigă teren în fața structurilor tradiționale.
Campania Lista Studenților se bazează pe o mașinărie digitală masivă, utilizând aproximativ 900 de influenceri care au o audiență cumulată de peste 40 de milioane de urmăritori. Pe platforme precum TikTok sau X, mesajele lor sunt extrem de vizibile, fiind susținute de mii de aprecieri. Pe de altă parte, Aleksandar Vucic își folosește controlul administrativ și sprijinul electoratului naționalist pentru a menține puterea, în timp ce partenerii săi externi, precum Vladimir Putin, și-au exprimat sprijinul pentru poziția sa.
Procesul electoral este însă marcat de suspiciuni privind integritatea votului, Serviciul Balcanic al RFE/RL raportând anomalii administrative. Aproximativ 500.000 de persoane au fost înregistrate pe listele de vot fără a avea o adresă completă, ceea ce alimentează temerile privind posibile fraude electorale. În acest context, tensiunile sunt ridicate, iar orice rezultat contestat ar putea declanșa tulburări civile sau o paralizie instituțională severă în întreaga țară.
Pe plan extern, Serbia traversează un impas în relațiile cu Uniunea Europeană, negocierile de aderare fiind stagnante din sfârșitul anului 2021. Refuzul de a impune sancțiuni Rusiei și relațiile nerezolvate cu Kosovo sunt menționate ca obstacole majore în procesul de integrare. În timp ce o victorie a studenților ar putea deschide noi canale de dialog cu Bruxelles, un guvern condus de SNS ar menține echilibrul geopolitic actual, caracterizat de o poziție neutră sau pro-Rusă.
Contextul politic sârb este marcat de o tensiune constantă între dorința de integrare europeană și păstrarea legăturilor strânse cu Moscova. În perioada recentă, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea constantă privind operațiunile de influență rusă în regiunea Balcanilor. Această presiune geopolitică transformă alegerile din Serbia într-un punct critic pentru stabilitatea regională și pentru viitorul influenței occidentale în estul Europei.
