Ultima zi a scrutinului pentru Duma de Stat, desfășurat în perioada 18-20 septembrie, a început duminică, 20 septembrie, cu activitatea celor 16 secții de votare deschise de Federația Rusă în regiunea transnistreană. În ciuda protestelor constante din partea Chișinăului, procesul electoral a început în toate orașele din zona separatistă. Raportările indică faptul că, până la ora 11:00, peste 15 mii de persoane cu cetățenie rusă au participat deja la votare, concentrându-se în principal în zonele urbane.
Distribuția secțiilor de votare din Transnistria cuprinde șase puncte de votare în Tiraspol, trei în Tighina (Bender) și câte o secție în restul localităților urbane din regiune. În restul Republicii Moldova, o singură secție de vot a fost autorizată oficial, aceasta fiind situată în incinta Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău. În total, pe întreg teritoriul Republicii Moldova funcționează 17 secții de votare destinate celor aproximativ 200 de mii de cetățeni care dețin pașapoarte rusești în această țară.
Republica Moldova se poziționează printre țările cu cel mai mare număr de secții de votare deschise de Federația Rusă pentru acest scrutin. Doar Georgia depășește acest număr, având un total de 46 de secții, dintre care 35 sunt situate în regiunea Abhazia și 11 în Osetia de Sud, fără nicio secție deschisă în Tbilisi. În contrast, Ucraina, unde trăiesc aproximativ 8 milioane de cetățeni ruși, nu dispune de nicio secție de votare pe teritoriile controlate de administrația de la Kiev, din cauza contextului războiului declanșat de Rusia.
Autoritățile de la Chișinău au reacționat dur împotriva acestui demers. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că decizia Moscovei de a deschide aceste secții fără permisiunea Chișinăului reprezintă o lipsă de respect față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Chiveri a subliniat că utilizarea angajamentelor OSCE pentru a justifica aceste acțiuni este o abordare distorsionată, care nu corespunde deloc spiritului și esenței acestor angajamente internaționale.
Ministerul Afacerilor Externe al României a condamnat, la rândul său, desfășurarea acestor alegeri în regiunea transnistreană fără consimțământul autorităților constituționale. Acțiunea a fost calificată drept o încălcare gravă a dreptului internațional și a suveranității Republicii Moldova. Anterior, pe 3 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău îi convocase pe ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, pentru a-i înmâna o notă de protest legată de intenția Moscovei de a opera în stânga Nistrului.
Această situație nu este un eveniment izolat, deoarece Rusia a mai utilizat această strategie în trecut. La alegerile prezidențiale din martie 2024, Federația Rusă a deschis, tot fără acordul oficial al Chișinăului, șase secții de votare în regiunea transnistreană. Această practică de deschiderea de puncte de votare în zonele controlate de separatiști, fără autorizația statului central, rămâne un punct de tensiune constant în relația dintre Republica Moldova și Moscova.
